Preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu (FET), Adrian Năstase, a anunţat că îşi va retrage din expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al României toate lucrările, nu doar pe cele expuse anterior la Piatra Neamţ, acest lucru fiind comunicat directorului MNAR, Călin Stegerean.
Adrian Năstase a precizat vineri, într-o postare pe blog, că aceasta este forma sa de „protest” faţă de unele afirmaţii din spaţiul public vizavi de autenticitatea lucrărilor.
„Am crezut că pot participa la un eveniment deosebit cu câteva lucrări de artă pe care le consider interesante. Lucrarea „Affront” este, în opinia mea, una dintre cele mai interesante lucrări ale lui Brauner. Şi am crezut că este bine ca ea să fie recuperată şi expusă pentru vizitatorii din ţară. Se pare că nu este bine aşa. Rămâne să ne jucăm între noi, în continuare, cu picturile lui Petraşcu, ale lui Tonitza, etc., care, din păcate, nu au cote ridicate în străinătate. De aceea, am decis, ca formă de protest, să retrag din expoziţie toate lucrările, nu numai pe cele expuse anterior la Piatra Neamţ. I-am comunicat aceasta decizie domnului director general Călin Stegerean. Fac acest lucru dintr-un sentiment de revoltă, dar şi pentru că nu vreau să creez probleme conducerii muzeului care a selectat lucrările pentru expoziţie”, a explicat fostul premier.
El a subliniat că a decis că nu este cazul ca membrii familiei sale să treacă printr-o perioadă de „linşaj mediatic”, aşa cum s-a întâmplat cu 15 – 20 de ani în urmă, „pornind de la tot felul de persoane care să-şi dea cu părerea” despre lucrările sale aduse în expoziţie.
„Se spune că Deng Xiaoping a avut o anumită strategie în legătură cu evenimentele din Piaţa Tiananmen. Aceea de a aştepta pentru a-i afla pe cei care îi erau împotrivă. Am decis, iniţial, să procedez la fel în legătură cu atacurile la adresa lucrărilor Brauner, din colecţia mea, incluse în expoziţia de la MNAR. Am aşteptat, cum era normal, ca direcţia muzeului – cea care mi-a solicitat lucrările şi care le-a selectat pentru a le expune – să se pronunţe. Au fost patru zile de linşaj mediatic în care am reuşit să fac celebrul test al aviatorilor „friend or foe”. Interesant este că acum au apărut în peisaj şi progeniturile unor foşti trădători, „experţi” ai colecţiilor de artă regale dispărute din România sau au fost reactivate personaje din arhivele CNSAS”, a transmis Năstase.
El a adăugat că i „s-a sugerat”, în calitate de colecţionar, „să arate spre conducerea muzeului care a girat alegerea lucrărilor”.
„Nu este genul meu să acţionez în acest fel. Ştiu că se dă o luptă subterană în muzeu, dar şi în afara sa pentru diverse curatorii. Nu vreau să creez probleme nici doamnei ministru Turcan, care a avut o poziţie corectă în legătură cu isteria de acuzaţii. Am crezut că, după 2004, sentimentele de ură se vor atenua. M-am înşelat, din păcate. În ceea ce priveşte lucrările, sunt convins că fiii mei vor ştii să le păstreze sau să le valorifice cândva. Posibil în străinătate”, a menţionat fostul prim-ministru.
Adrian Năstase a amintit că, joi, Muzeul Naţional de Artă al României a dat un comunicat lămuritor în legătură cu lucrările depuse de el şi expertizele pe care s-au bazat.
„Am crezut, cu naivitate, că mă bucur de un anumit respect în lumea artei ţinând seama de contribuţiile mele ca premier în acest domeniu – muzee şi colecţii, biblioteci, sute de obiective restaurate (menţionez doar Muzeul Naţional de Artă Contemporană sau Muzeul Hărţilor şi multe altele), indemnizaţiile de merit pentru 700 de oameni de cultură, proiectul Oraşului artiştilor (care, din păcate, nu a fost dus până la capăt de guvernările ulterioare). Recunosc, am fost afectat de modul în care oameni pe care i-am preţuit au încercat să mă folosească drept „collateral damage” într-o bătălie de reglare de conturi. M-aş fi aşteptat deci la o semnalare personală, de bună credinţă, în măsura în care unele lucrări vizate fuseseră expuse şi în urmă cu 20 de ani. Mi se pare greu să conteşti o menţiune olografă a Lenei Constante, soţia lui Harry Brauner, fratele lui Victor Brauner. (…) Tabloul cu cele trei nuduri pare cel mai atacat. În mod paradoxal, el are expertize şi din România şi din Franţa. Autorii sunt menţionaţi în comunicatul MNAR: Amelia Pavel, Mircea Deac, Rodica Matei. Există însă şi o menţiune olografă, în franceză a lui Saran Alexandrian, „ami et biographe de Brauner”, după cum spune el, şi autor al mai multor lucrări despre Brauner”, a mai explicat preşedintele FET.
Conform acestuia, în urmă cu 21 de ani, Emil Nicolae, curatorul expoziţiei organizate la centenarul Brauner, relata în cartea sa „Patimile după Victor Brauner” că la momentul vernisajului expoziţiei, în 14 iunie 2003, l-a întrebat pe Sarane Alexandrian dacă există falsuri în expoziţie, iar răspunsul a fost negativ.
„S-a sugerat că, la acel moment, Sarane Alexandrian ar fi avut 90 de ani şi că deci, să înţelegem, era cam senil. De fapt, Alexandrian, născut în 1927, avea, în 2003, 76 de ani, deci cu 5 ani mai mult decât cel care îl contestă astăzi. E vorba astfel de patru critici de artă cu zeci de lucrări publicate. Să spui despre ei că au certificat falsuri, reprezintă un vot de blam la adresa, în primul rând, a unui segment important al criticii artă din România. Şi pune semne de întrebare pentru toate lucrările autentificate de-a lungul anilor de către aceştia. Mi se pare greu de acceptat şi respingerea cu atâta violenţă a unei autentificări realizate de către un expert cunoscut din Franţa. Înţeleg bătălia pentru păstrarea unui monopol Brauner în Occident. Aceasta abordare este inevitabilă şi am întâlnit-o şi în cazul altor pictori/artişti de origine română. În mod indirect, pentru mici interese, acceptăm acest monopol, distrugând încrederea în expertiza internă”, a mai afirmat Adrian Năstase.
Muzeul Naţional de Artă al României a respins „cu fermitate” joi, într-un comunicat semnat de directorul general al instituţiei, Călin-Alexiu Stegerean, „insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piaţa de artă şi emiterea unor acuzaţii fără dovezi”, după ce criticul de artă Pavel Şuşară a acuzat existenţa unor falsuri în cadrul expoziţiei găzduite de MNAR.
Potrivit comunicatului, lucrările din expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” provenite din colecţia familiei Năstase au fost selectate de curatorul expoziţiei în baza coroborării unor informaţii rezultate din articole şi semnalarea lor în diverse publicaţii, a unor autentificări realizate de personalităţi din domeniu. Totodată, în selecţie s-a ţinut cont de concordanţa lor cu tematica expoziţiei.
Sursa: AGERPRES
