În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de joi, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Adrian Severin a analizat Summit-ul Comunității Politice Europene desfășurat în Moldova, descris în mod plastic ca fiind Festinul sărăciei de la Bulboaca, arătând care e viitorul acestei construcții ce apare fără portanță geopolitică autonomă, respectiv cum se proiectează viitorul Moldovei ca „stat-laborator sau un teren de încercare unde să se experimenteze modelul de ordine împotriva naturii pe care ei o văd potrivită pentru a înlocui actuala ordine de tip american”, scrie solidnews.ro.
În Castelul Mimi de la Bulboaca, Republica Moldova, a avut loc un adevărat „festin al sărăciei”, după cum a descris Adrian Severin întregul eveniment. Republica Moldova este, din nefericire, una dintre cele mai sărace țări din Europa. În această țară extrem de săracă, a avut loc un festin care ține să celebreze și să consacre o fantomă: Comunitatea Politică Europeană, spune Adrian Severin. Discrepanța între suprarealismul demonstrat de Emmanuel Macron, țintele foarte înalte ale acestei organizații europene și sărăcia lucie a Republicii Moldova este mult prea mare, fiind intensificată și de lipsa de interes a marilor lideri europeni care nu fac nimic concret pentru a ajuta Republica Moldova să își revină.
„Republica Moldova ar trebui să înțeleagă că, din păcate, această reuniune nu este mesajul că se apropie de UE, ci este mesajul că este condamnată să rămână veșnic vecin al UE. Nucleul dur al UE, în care un rol de protagonist îl are Franța, nu dorește Moldova ca membru al UE, ci ca membru al Comunității Politice Europene, care să fie folosit ca un fel de surogat de Ucraina, un refugiu la granița cu ‘deșertul rusesc’”, a explicat Adrian Severin.
Noua structură propusă va fi condusă de marile puteri europene, de către Franța și Germania în tandem, deciziile luate de acestea fiind impuse și la nivelul statelor de la periferie. Macron a stabilit o serie de reguli în baza cărora să funcționeze UE și Comunitatea Politică Europeană. Una dintre ideile sale vorbește despre (obsesia) Europei în mai multe viteze, care presupune ca hotărârile să fie luate de către centrul de putere și adoptate de țările de la periferie în ritmul lor propriu. A doua idee este crearea unei Europe franceze, iar a treia inițiativă presupune scoaterea Europei de sub tutela americană.
Criza identitară din Republica Moldova o transformă în ținta perfectă pentru experimentarea distrugerii diversității culturale, lăsând loc instalării ideologiilor neosorosiste.
