Bogdan Aurescu, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Bogdan Aurescu

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afacerilor Externe), desfăşurată în marja săptămânii la nivel înalt a celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).

Miniştrii de externe au discutat despre situaţia din Afganistan, cu accent pe evoluţiile recente privind situaţia internă şi de securitate, cooperarea regională, precum şi despre evoluţiile recente din Sahel şi din regiunea Indo-Pacificului.

Schimbul de opinii pe Afganistan a avut loc în continuarea celor de la reuniunea informală în format Gymnich (Slovenia, 2-3 septembrie 2021) (https://www.mae.ro/node/56550), la care miniştrii europeni au convenit iniţierea demersurilor pentru crearea unei platforme UE de cooperare cu vecinii Afganistanului (Iran, Pakistan, Turkmenistan, Tadjikistan şi Uzbekistan) pentru a gestiona multiplele consecinţe ale crizei din această ţară. Reuniunea de la New York a oferit ocazia abordării unor aspecte concrete referitoare la această iniţiativă.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat, cu acest prilej, adoptarea recentă a Concluziilor Consiliului UE privind situaţia din Afganistan, care oferă ghidaj şi detalii suplimentare privind acţiunea viitoare a UE în ceea ce priveşte această ţară. În context, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului şi unităţii Uniunii în eforturile de stabilizare a ţării şi sprijinire a populaţiei afgane, în special femei şi copii, respectiv a acelei părţi a populaţiei care împărtăşeşte valorile occidentale, având în vedere deteriorarea constantă a situaţiei interne. În ceea ce priveşte deteriorarea situaţiei economice, a propus consultarea de către UE a instituţiilor financiare internaţionale.

Referitor la principalul aspect abordat, platforma regională de cooperare cu statele vecine ale Afganistanului, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinere pentru obiectivele acesteia, respectiv stabilitatea şi securitatea, prevenirea răspândirii terorismului şi a criminalităţii, controlul migraţiei şi protecţia frontierelor şi asistenţa umanitară. A evidenţiat că sprijinul UE în acest cadru trebuie însă să includă şi o dimensiune economică care să permită dezvoltarea regională. A mai evaluat că formatul de cooperare trebuie să fie flexibil şi adaptabil în funcţie de obiective şi evoluţii, inclusiv prin invitarea, într-o fază ulterioară, a altor state relevante. Pentru a asigura eficienţa acţiunilor UE în cadrul platformei, a apreciat că este necesară adaptarea nivelului de ambiţie în funcţie de poziţia fiecărui partener, precum şi coerenţa cu iniţiativele deja existente.

Pe lângă stimularea cooperării regionale, oficialul român a subliniat nevoia de a continua coordonarea cu ONU, NATO, SUA şi alţi parteneri relevanţi, o atenţie specială fiind necesară în ceea ce priveşte comunicarea strategică şi combaterea dezinformării, reamintind importanţa evitării narativelor care riscă să afecteze relaţiile UE-SUA.

Miniştrii au mai abordat situaţia din Sahel şi Indo-Pacific, în contextul evoluţiilor recente din cele două regiuni.

În ceea ce priveşte situaţia din Mali, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea faţă de deteriorarea situaţiei de securitate din această ţară şi de potenţialul de extindere a instabilităţii şi în alte regiuni. A împărtăşit îngrijorarea exprimată de Franţa cu privire la implicarea grupului Wagner în Mali, precum şi în alte state africane. A reiterat angajamentul ferm al României faţă de stabilitatea şi securitatea regiunii, alături de partenerii europeni. De asemenea, a reamintit că Mali rămâne suspendat din Comunitatea Democraţiilor (CoD), aşa cum s-a decis în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Guvernator al CoD (11 iunie 2021), în contextul în care România deţine Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor.

În privinţa regiunii Indo-Pacific, ministrul român de externe a salutat publicarea, la 16 septembrie 2021, a Strategiei UE pentru Indo-Pacific, un document cadru foarte important pentru orientarea relaţiei UE cu regiunea respectivă. Alăturându-se solidarităţii europene, a subliniat importanţa concentrării prioritare a eforturilor UE asupra implementării acestei Strategii, cu accent pe identificarea oportunităţilor capabile să contribuie la consolidarea rolului global al UE, alături de partenerii din această regiune cheie. De asemenea, a subliniat importanţa discutării deschise, fără sincope, cu partenerii UE a tuturor aspectelor de natură să creeze divergenţe sau tensiuni, pentru a evita crearea de diviziuni în relaţia transatlantică, respectiv pentru a permite implementarea adecvată a Strategiei UE pentru Indo-Pacific, care presupune şi cooperarea cu SUA şi partenerii regionali. De asemenea, a subliniat că orice dezvoltare a profilului UE în domeniul securităţii şi apărării trebuie realizată în deplină complementaritate cu NATO.