duminică, iunie 26, 2022

Ciucă, de Ziua Dezrobirii Romilor: Vă îndemn să respectăm această comunitate și să o sprijinim să facă parte din tot ceea ce ne dorim

Premierul Nicolae Ciucă a transmis duminică, de Ziua Dezrobirii Romilor, un mesaj în care spune că România marchează astăzi 166 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul național a ultimilor romi rămași în sclavie, printr-o lege promulgată de domnitorul Barbu Știrbei la 20 februarie 1856, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”, în urma căreia 250.000 de romi au primit statutul de oameni liberi.

„Un act normativ similar fusese votat de Divanul Obștesc în Moldova, cu aproximativ două luni înainte, la inițiativa domnitorului Grigore Alexandru Ghika.

Procesul dezrobirii a început în Transilvania, printr-un ordin imperial din 1783 inspirat de iluminismul european, și avea să se definitiveze abia după 80 de ani, cu Valahia, grație boierilor pașoptiști care militau pentru revoluționarea țărilor române pe toate planurile, în rândul cărora s-a distins ca figură proeminentă scriitorul, istoricul și omul politic Mihail Kogălniceanu.

După o înrobire care a durat jumătate de mileniu pe pământ românesc, cu suferințe și mărturii tulburătoare despre acestea, libertatea de doar 166 de ani a romilor este una tânără. În istoria recentă romii au suferit drame teribile, precum deportarea în Transnistria din 1942 ori deposedări și intruziuni în modul de viață specific sub regimul comunist – confiscarea aurului, încercarea de integrare forțată, inclusiv prin sedentarizare, neacordarea statutului de minoritate națională conlocuitoare, ceea ce pe mulți i-a determinat să-și ascundă apartenența etnică și să-și abandoneze îndeletnicirile tradiționale.

Provocările minorității rome, legate de nivelul de trai, de păstrarea specificului etnic, de nediscriminare, incluziune, egalitate de șanse sau acces la oportunități sunt prezente în unele cazuri, nu doar în România, unde aceștia reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate etnică, ci și la nivel european.

Există un cadru strategic al Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor la viața politică, socială, economică și culturală. Există, de asemenea, o strategie națională pentru incluziunea minorității rome, vizând perioada 2021-2027 și este în curs un proiect de înființare a unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor. Aceste lucruri se pot face într-un cadru instituțional, dar este nevoie și de participarea colectivă a cetățenilor României și Europei, de acțiuni, decizii și gesturi din partea fiecăruia dintre noi, pentru ca etnia romă să facă pasul final spre o viață mai bună așa cum se cuvine tuturor cetățenilor.

Vă îndemn să respectăm această comunitate și să o sprijinim să facă parte din tot ceea ce ne dorim, fără să o obligăm la îndepărtarea de specificul său. În mod paradoxal, instinctul libertății și neatârnării pare să definească cel mai pregnant spiritul romilor. Se adaugă puterea de a spune mereu lucrurilor pe nume, pasiunea firii, autenticitatea, inventivitatea și deloc în ultimul rând talentul artistic, în special la muzică și dans. 

Să nu gândim prin prisma prejudecăților, să nu respingem ce este diferit, să nu aplicăm modele rasiste de judecată, să nu categorisim oameni în funcție de apartenența de orice tip, ci să ne bucurăm de ce are deosebit celălalt și să rezolvăm împreună probleme. Prin solidaritate și respect pentru diversitate avem cu toții de câștigat, este important să nu lăsăm pe nimeni deoparte.

Stimați membri ai comunității rome din România, vă felicit cu ocazia acestei zile în care sărbătoriți unul dintre cele mai valoroase drepturi, libertatea care vă este atât de dragă. Vă urez să obțineți cu pași repezi tot ceea poate contribui la o viață mai bună pentru dumneavoastră, din toate punctele de vedere – social, material și spiritual. Vă doresc sănătate și viață lungă!”, a transmis Ciucă.

spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Campanii publicitare
    sales banner