Comisia Europeană propune ca marile platforme şi motoare de căutare online să eticheteze deepfake-urile, să detecteze din timp reţelele de manipulare străină şi să dea socoteală după fiecare scrutin electoral într-un proiect de orientări pe care îl supune, începând de marţi, consultării publice până pe 23 noiembrie, informează EFE, conform Agerpres.
Textul răspunde, potrivit executivului european, „unui peisaj de ameninţări ce evoluează rapid, cu riscuri de manipulare din ce în ce mai sofisticate”, precum şi solicitării Consiliului European de a revizui urgent recomandările actuale.
Proiectul recomandă platformelor noi măsuri pentru perioada de dinainte, din timpul şi după fiecare rundă de alegeri. Măsurile ar trebui să fie operaţionale între o lună şi şase luni înainte de vot, să fie consolidate în ultima lună şi să fie menţinute cel puţin o lună după alegeri.
Înainte de alegeri, şi ca apărare împotriva manipulării şi ingerinţei informaţionale străine (FIMI, după acronimul englez), ar trebui să identifice din timp şi să destrame reţelele de comportament neautentic coordonat.
Pentru a opri conturile false, platformele ar trebui să verifice înregistrarea utilizatorilor, să limiteze numărul de conturi pe persoană şi să arate din ce ţară este administrat fiecare cont. De asemenea, ar trebui să testeze algoritmii de recomandare înainte de fiecare alegeri naţionale pentru a verifica că nu pot fi manipulaţi şi să înregistreze modificările pe care le fac în perioada de şase luni ce precede votul. În timpul campaniei electorale ar trebui să identifice tendinţele suspecte înainte să devină virale şi să eticheteze clar deepfake-urile, care ar trebui să păstreze eticheta atunci când sunt distribuite.
De asemenea, ar trebui eliminate rapid deepfake-urile ilegale ale candidaţilor, care ar avea canale specifice de contact cu platformele pentru a gestiona ameninţările, hărţuirea şi uzurpările de identitate.
Chatboţii şi motoarele de căutare cu AI ar trebui să citeze surse de încredere şi oficiale, să avertizeze despre posibile erori şi să nu folosească ca sursă entităţi sancţionate de UE.
Reclamele politice ar trebui să figureze în depozite publice, cu advertiseri verificaţi, iar conturile monetizate ar trebui să fie etichetate în mod clar.
După vot, companiile ar urma să aibă la dispoziţie 30 de zile pentru a trimite Comisiei şi coordonatorului naţional pentru servicii digitale un raport despre cum au redus riscurile şi ar trebui să publice o versiune publică a acestui raport.
Orientările se încadrează în Legea Serviciilor Digitale (DSA) ce obligă marile platforme să reducă riscurile electorale şi, deşi nu sunt obligatorii, cei care nu le urmează trebuie să demonstreze că măsurile lor sunt la fel de eficiente.
Textul actualizează versiunea din 2024, care recomanda deja, printre alte măsuri, planuri specifice pentru fiecare scrutin, cooperare cu autorităţile, mecanisme de răspuns la incidente şi revizuiri post-vot.
Consultarea publică, deschisă până pe 23 noiembrie, invită autorităţile, platformele, companiile şi societatea civilă să îşi exprime opinia asupra proiectului înainte de publicarea finală.
sursa – AGERPRES
