Covoare, ateliere și șezători în Republica Moldova, pe urmele unui meșteșug înscris în patrimoniul UNESCO împreună cu România.
Un meșteșug împărtășit cu România
Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței din România și Republica Moldova au fost înscrise în Lista reprezentativă UNESCO în 2016. Recunoașterea privește meșteșugul și transmiterea lui. Ea leagă comunități în care țesăturile au făcut parte din amenajarea casei și din evenimentele de familie.
Potrivit fișei UNESCO, covoarele de perete aveau rol decorativ și de izolare a locuinței. Ele puteau face parte din zestrea miresei, iar unele modele indicau locul de proveniență al țesătoarei. Piesele aveau și întrebuințări rituale, inclusiv în cadrul obiceiurilor funerare.
Meșteșugul se transmite în familie, prin centre specializate, asociații și muzee. Sunt folosite războaie de țesut verticale sau orizontale, alături de diferite procedee de lucru. Astăzi, scoarțele sunt apreciate și ca obiecte de artă, expuse în spații publice sau private.
Figurile țesute în covoarele vechi
La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, covoarele pot fi studiate și prin motivele lor. În ianuarie 2026, instituția prezenta expoziția „Covoare străjuite de figuri antropomorfe”. Piesele erau datate între sfârșitul secolului al XVIII-lea și secolul al XX-lea.
Figurile antropomorfe sunt reprezentări de oameni integrate în ornamentul țesăturii. Muzeul le explică prin credințele comunităților în care au fost realizate covoarele. În descrierea expoziției, acestor motive le este atribuită semnificația simbolică a protejării casei și familiei.
O asemenea prezentare permite urmărirea relației dintre desen și întrebuințarea obiectului. Datarea piesei și interpretarea oferită de muzeu completează observarea culorilor și a compoziției. Expoziția menționată este un exemplu documentat din 2026; programul expozițiilor temporare se verifică înaintea unei vizite.
La Clișova Nouă tradiția are un centru de meșteșuguri
Complexul „Artă Rustică” se află în satul Clișova Nouă, raionul Orhei, în centrul Republicii Moldova. Oficiul Național al Turismului îl prezintă ca pe un loc dedicat covorului basarabean și meșteșugurilor populare. Activitatea sa este legată de meșterița Ecaterina Popescu.
Site-ul complexului enumeră Muzeul textilelor, un muzeu viu al meșteșugurilor și încăperea numită „Casa Mare”. Sunt prezentate separat colecții de covoare și de port popular. Aceste spații așază țesăturile alături de alte obiecte folosite sau purtate în comunitățile rurale.
Vizitatorii pot participa la ateliere de țesut, broderie și croșetat, potrivit prezentării oficiale de turism. Complexul găzduiește și evenimente dedicate covorului. Pentru cei care vin din România, localitatea oferă un loc concret de întâlnire cu meșteșugari și cu lucrări din această tradiție comună.
De la primele fire la reproducerea unui model vechi
Centrul de instruire al complexului descrie separat țesutul pe echipament vertical și pe echipament orizontal. În oferta sa sunt incluse și broderia, tricotarea și croșetarea. Învățarea pornește de la procedee simple și continuă cu lucrări care cer mai multă experiență. Centrul indică o durată de una până la trei luni pentru programele de instruire, în funcție de meșteșug.
Cursanții exersează realizarea ornamentelor, de la motive elementare la compoziții mai complicate. Site-ul centrului menționează reproducerea modelelor de pe obiecte vechi. Sunt prezentate și tehnici de vopsire naturală a firelor cu plante.
Prin aceste exerciții, modelul unui covor este studiat împreună cu felul în care a fost executat. Se lucrează cu ustensile, echipamente și materiale specifice. Piesele rezultate pot avea întrebuințări decorative sau practice, în funcție de tehnica învățată și de dimensiunile alese. Spațiul descris include literatură de specialitate, ghiduri și materialele necesare învățării, alături de echipamentele de lucru.
Copii din România la șezătoarea și atelierele din Orhei
Festivalul „Frumos Covor Basarabean” a ajuns în 2026 la ediția a XIII-a. Publicația Provincial a relatat despre evenimentul organizat la Clișova Nouă de complexul condus de Ecaterina Popescu. Programul a inclus expoziții, ateliere meșteșugărești și o șezătoare.
Un grup de copii din România a participat la activități după o tabără de instruire desfășurată la complex în timpul verii. Ei au lucrat alături de copii din localitate. Potrivit relatării, au învățat despre simbolurile covorului și au realizat lucrări inspirate din tradițiile comune.
Publicul a putut vedea covoare, obiecte artizanale și alte creații ale meșterilor. Programul a cuprins și cântece și dansuri prezentate de colective locale. Participarea copiilor români documentează un schimb cultural realizat prin lucru practic, în același spațiu cu cei care păstrează meșteșugul.
Bucuria terminării covorului și memoria țesătoarelor
Reportajul Moldova 1 despre sărbătoarea covorului din august 2026 descrie obiceiul numit „jucatul covorului”. O piesă proaspăt scoasă de pe războiul de țesut a fost sărbătorită în cadrul evenimentului. Ecaterina Popescu a legat momentul de bucuria încheierii unei munci îndelungate.
În același reportaj, meșteri din Mihăileni, raionul Rîșcani, au prezentat covoare, lăicere și cergi din lână. Ludmila Scutaru a explicat că unul dintre covoarele sale fusese lucrat de patru persoane. Realizarea lui durase 27–28 de zile lucrătoare.
De la Casa de Cultură din Vădeni, raionul Soroca, au fost aduse și piese vechi. Directorul Simion Lungu a prezentat trei covoare din 1932, provenite din zona Cernăuți. Păstrarea lor și învățarea țesutului arată două activități care se întâlnesc în aceleași sărbători locale.
Surse
Surse consultate la 15 octombrie 2026. Materialele de presă datate sunt din 2026; sursele de referință fără dată sunt indicate ca atare.
UNESCO — Traditional wall-carpet craftsmanship in Romania and the Republic of Moldova (pagină fără dată). Înscrierea din 2016, rolurile scoarțelor și transmiterea meșteșugului.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală — Expoziția Covoare străjuite de figuri antropomorfe (12.01.2026). Datarea covoarelor și interpretarea motivelor antropomorfe.
Oficiul Național al Turismului — Complexul de Meșteșuguri Artă Rustică (pagină fără dată). Localizarea corectă la Clișova Nouă și atelierele pentru vizitatori.
Provincial — Festivalul Frumos Covor Basarabean la a XIII-a ediție (12.08.2026). Programul și participarea copiilor din România la activitățile complexului.
Moldova 1 — Covorul basarabean, celebrat la Clișova Veche. Meșteșugul tradițional, readus în prim-plan (09.08.2026). Jucatul covorului și mărturiile meșterilor. Localitatea indicată în acest titlu diferă de sursele oficiale; pentru localizare s-au folosit Oficiul Național al Turismului și Provincial.
Complexul Artă Rustică — Complexul de Meșteșuguri Artă Rustică (pagină fără dată). Spațiile și colecțiile prezentate de complex.
Complexul Artă Rustică — Centrul de instruire (pagină fără dată). Tehnicile de țesut, reproducerea modelelor și vopsirea naturală a firelor.
Sursa foto: muzeu.md
