Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina. Curtea a emis mandat și pe numele comisarului prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Alekseievna Lvova-Belova, cea care s-a ocupat de trimiterea copiilor ucraineni în Rusia. Prin această mutare, 123 de state membre ale Curții Penale sunt obligate să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va intra pe teritoriul lor, potrivit Știrile TVR.
Piotr Hofmanski, judecător Curtea Penală Internațională: „Curtea Penală Internaţională a emis două mandate de arestare legate de situaţia din Ucraina. Unul pe numele lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi pe numele Mariei Lvova-Belova, şefa Comisiei prezidenţiale pentru drepturile copiilor, pentru presupuse crime de război şi deportarea copiilor din teritoriile ucrainene ocupate în Federaţia Rusă.”
Este o decizie istorică, primită cu bucurie în primul rând de ucraineni.
Procurorul general al Ucrainei a declarat pe rețelele de socializare că este un moment istoric atât pentru țara sa, cât și pentru dreptul internațional.
Andrii Kostin, procurorul general al Ucrainei: „Este o zi istorică, ceva ce era clar pentru toţi. Ceva ce unii au realizat încă din 2008. Alţii în 2014. Şi aproape toată lumea în 2022. A primit în sfârşit o definiţie legală. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este oficial suspectat de crime de război.”
Piotr Hofmanski, judecător Curtea Penală Internațională: „Acesta este un moment important în procesul de justiție în fața CPI. Judecătorii au analizat informațiile și probele prezentate de procurorul (CPI) (Karim Khan) și au stabilit că există acuzații credibile împotriva acestor persoane pentru presupusele crime. CPI își face partea de muncă. În calitate de instanță judecătorească, judecătorii au emis mandate de arestare. Execuția depinde de cooperarea internațională.”
Cooperarea internațională la care se referă judecătorul CPI și-a pus deja bazele.
Sute de procurori din întreaga lume strâng probe ale crimelor de război comise de ruși în timpul invaziei. La nivel de lideri ai lumii libere începe să prindă contur apariția unui tribunal special.
Pentru rușii care nu au ratificat statutul instanței, hotărârea de astăzi nu are nicio bază legală, lucru afirmat, de altfel, de Ministerul de Externe de la Moscova.
Din punctul de vedere al lumii libere, în acest moment, Vladimir Putin devine oficial un paria, poate chiar și pentru liderii Comunității Statelor Independente, fostele republici sovietice.
Vladimir Putin putea fi acuzat de crime de război încă din 2011, când rapoartele unei comisii speciale, conduse de veterana în drept penal internațional Carla Del Ponte, a strâns suficiente probe pentru crimele comise de ruși în Siria, la ordinul lui Vladimir Putin. Faptul că Rusia deține dreptul de veto în Consiliul de securitate al ONU și un sistem încă destul de complicat care judecă asemenea crime au făcut ca acest dosar să fie închis atunci.
„Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat inițial Curtea Penală Internațională, într-un comunicat.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau care au permis săvârșirea acestora și care se aflau în subordinea efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma)„, arată Curtea Penală Internațională.
Reacția Moscovei după ce la Haga a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin: Deciziile Curţii Penale Internaţionale sunt lipsite de sens pentru ţara noastră. Mandatele, insignifiante
„Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma)„, explică în continuare CPI.
