O analiză publicată în Deutsche Welle prezintă informații care pun la îndoială caracterul de unitate al României, la 103 ani de la Marea Unire din 1918, scrie dcnews.ro.
„Ziua Națională este despre puterea majorității, fiindcă cei care organizează parada militară uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și unguresc și nemțesc și evreiesc.
Doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România, potrivit unui sondaj dat recent publicității (Transylvania Inquiry). Acest rezultat arată succesul politicilor naționaliste finanțate de Budapesta în ultimii zece ani, dar și incapacitatea Bucureștiului de a le demonstra maghiarilor că sunt egali cu românii în fața instituțiilor statului. La mai bine de un secol de la unirea Transilvaniei cu țara, ungurii acestei provincii se simt străini de România. Totuși, aproape 50% dintre ei spun că patria lor e Ardealul, 95% susțin că sunt foarte atașați de Transilvania și aproape 80% vorbesc și despre atașamentul față de Ținutul Secuiesc și față de Ungaria”, scrie în analiza publicată în Deutsche Welle.
În text se precizează că aspirațiile din 1918 ale liderilor români din Transilvania au fost trădate de „imoralitatea” paramentului de la București.
„În 1918, liderii politici transilvăneni știau din propriile lor eforturi în Parlamentul de la Budapesta cât de importante sunt drepturile politice și culturale pentru minorități și cât de loiali pot fi minoritarii într-un stat multietnic, dacă sunt respectați. Destul de repede, însă, mulți dintre acești politicieni s-au simțit trădați de imoralitatea din parlamentul de la București, în vreme ce alții s-au aruncat în această lume a compromisurilor”, precizează autoarea Sabina Fati în articol.
„Discrepanța dintre Transilvania și restul țării tinde să reapară astăzi, când Ardealul pare să o ia, încet-încet, înaintea celorlalte provincii. În comunitatea maghiară, Budapesta investește intens, nu doar în educație, ci și în agricultură, mici afaceri și mass-media. Localitățile preponderent maghiare, lăsate în urmă cu intenție de autoritățile române, recuperează repede și se preocupă mai mult de politica din Ungaria, decât de cea din România. În același timp, orașele cu tradiție din Transilvania nu stau pe loc și tot mai mulți români preferă autostrada spre Vest, în locul celei spre București.
Firește că România e o țară închegată, care-și controlează provinciile istorice și eventualele mișcări centrifuge, dar lasă problema maghiară să se răsfrângă și să fisureze un edificiu, care și așa a fost construit strâmb de la început”, se mai arată în analiza din Deutsche Welle.
„Ziua Națională care sărbătorește unirea Transilvaniei cu România nu este însă despre unificare, despre vindecarea traumelor sau despre înțelegerea celuilalt. Ziua Națională este despre puterea majorității, fiindcă cei care organizează parada militară și cei care citesc discursurile uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și unguresc și nemțesc și evreiesc. De aceea Unirea nu a fost necondiționată și liderii transilvăneni, luptători pe frontul maghiarizării din anii anteriori, visau la o democrație autentică. Așa că au pus în fruntea adoptate de Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, astfel încât”, mai scrie Deutsche Welle.
