Politicienii de extremă-dreapta din Europa au început să se distanţeze de Donald Trump în urma victoriei democraţilor în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, evitând însă, în mare parte, să-l critice direct pe preşedintele american, relatează Reuters, scrie Agerpres.
Această reorientare este semnificativă, având în vedere că mulţi dintre aceşti lideri şi-au celebrat legăturile ideologice cu Trump după victoria sa în 2024, unii dintre ei vizitând chiar Washington DC şi beneficiind de sprijinul aliatului miliardar al acestuia, Elon Musk.
Jordan Bardella, liderul partidului francez Adunarea Naţională, formaţiune care, conform majorităţii sondajelor, ar putea forma următorul guvern de la Paris, a ilustrat această schimbare de atitudine politică.
Al doilea mandat al lui Trump a fost mai puţin izolaţionist decât primul, din perioada 2017-2021, a afirmat Bardella. „Intervenţia americană în chestiunea Iranului atrage după sine consecinţe extrem de grave” pentru economiile din întreaga lume, a adăugat el, fără a menţiona însă că Trump s-ar fi aflat în spatele acelei intervenţii.
În Germania, Alice Weidel, co-lideră a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a pus, de asemenea, eşecul pe seama războiului din Iran. „Trump le promisese alegătorilor săi că nu va promova o politică externă intervenţionistă. Această promisiune încălcată s-a întors acum împotriva republicanilor”, a declarat ea pentru publicaţia T-Online.
Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a contribuit la pierderile suferite de partidul său, dar a precizat că îşi menţine decizia.
În Italia, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga, formaţiune care face parte din coaliţia de guvernare, a declarat că „rezultatul din America a fost influenţat, în primul rând, de războaie, de tensiunile internaţionale şi de creşterea costului vieţii, ale cărei consecinţe afectează direct familiile”.
„Speranţa este că acest vot ar putea accelera încheierea conflictelor şi revenirea la pace”, a spus el.
Roberto Vannacci, fost general italian care conduce partidul de extremă-dreapta Futuro Nazionale, a afirmat că rezultatul din SUA a scos în evidenţă riscurile politice care apar atunci când promisiunile electorale nu sunt respectate. Vannacci şi-a exprimat anterior admiraţia faţă de politica naţionalistă a lui Trump, bazată pe principiul „America First” („America pe primul loc”), însă, ulterior, l-a criticat pe preşedinte în privinţa politicii externe.
„Trump nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor, nu a reuşit să pună capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a declanşat un război împotriva Iranului”, a declarat Vannacci pentru agenţia italiană de ştiri ANSA, susţinând că creşterea preţurilor la energie, precum şi turbulenţele economice şi bursiere care au urmat au afectat clasa de mijloc din SUA şi au contribuit la rezultatul alegerilor.
Liderii de extremă-dreapta din Europa se distanţează de Trump pentru a obţine evidente avantaje politice, potrivit analistului Mujtaba Rahman, director executiv în cadrul Eurasia Group, o firmă de consultanţă specializată în riscuri politice. „Pierderea tot mai mare a popularităţii, cauzată în special de costul vieţii, riscă să transforme ceea ce a fost cândva un atu politic într-un handicap electoral”, a declarat el pentru Reuters.
Rahman a afirmat că liderii de extremă-dreapta par să dorească ambele variante: să profite de „impulsul ideologic al trumpismului”, fără a fi însă asociaţi cu „haosul şi perturbările economice din timpul preşedinţiei sale”.
„Există riscul ca Trump şi aliaţii săi din mişcarea MAGA – care consideră extrema-dreaptă europeană drept parteneri ideologici în lupta împotriva establishmentului european – să reacţioneze prin retragerea sprijinului politic sau chiar prin a se întoarce împotriva acestora”, a adăugat el.
Unul dintre puţinii care au minimalizat amploarea înfrângerii republicanilor este Dan Dungaciu, vicepreşedinte al formaţiunii radicale de dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), în opoziţie în România, care a susţinut că relatările despre „moartea politică” a lui Trump sunt „mult exagerate”, conform Reuters. „Donald Trump nu devine automat un preşedinte lipsit de putere. În schimb, trece de la o preşedinţie susţinută de majorităţi republicane la una în care puterea executivă şi Congresul se vor controla reciproc mult mai intens”, a spus el.
În Spania, liderul partidului de extremă-dreapta Vox, Santiago Abascal, nici măcar nu a încercat să atenueze distanţarea sa faţă de Trump, declarându-le jurnaliştilor că se află „în Spania, nu în Michigan”. „Mă interesează destul de puţin ce se întâmplă în alte locuri”, a spus Abascal, care, în trecut, îşi promovase alianţa cu Trump şi cu mişcarea MAGA.
Rupert Lowe, liderul partidului de extremă-dreapta Restore Britain, a pus, de asemenea, înfrângerea republicanilor pe seama deciziei de a ataca Iranul, spunând că a fost o „greşeală catastrofală”. „Ce a realizat acest război? Absolut nimic valoros”, a adăugat el. Cu toate acestea, în lunga sa postare de pe platforma X, Lowe nu a menţionat numele preşedintelui care a declanşat războiul.
Nigel Farage, liderul formaţiunii populiste de dreapta Reform UK, a recunoscut miercuri că alegerile au reprezentat o „înfrângere totală şi categorică” pentru republicani, în ciuda predicţiei sale anterioare conform căreia aşteptările privind o victorie zdrobitoare a democraţilor erau exagerate.
Farage, care a vorbit frecvent despre prietenia sa cu preşedintele american şi care a vizitat Casa Albă anul trecut, a declarat pentru GB News că există acum „posibilitatea” unei rupturi între Trump şi vicepreşedintele JD Vance.
„Se pare că mulţi dintre tineri – cei care urmăresc tot felul de influenceri de dreapta şi care au votat cu Trump în 2024 – au votat, de fapt, cu democraţii ieri. Cred că a fost, în mare măsură, o sancţiune dură, cauzată de război – războiul prelungit din Iran – şi de preţul combustibilului”, a adăugat Farage.
sursa – AGERPRES
