Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în cadrul adunării solemne dedicate aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923, că Constituţia din 1923 trebuie analizată şi înţeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a naţiunii române într-o societate democratică funcţională şi parte integrantă a societăţi europene occidentale şi a fost un succes pentru că a biruit timpul iar valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituţională şi s-au dezvoltat până în prezent şi se vor dezvolta mult timp de acum înainte.
”Sunt onorat să particip alături de dumneavoastră la acest eveniment special, pentru a sărbători împreună 100 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1923, Constituţia României Întregite. Aşa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o Constituţie este pentru stat ceea ce este conştiinta pentru sufletul omenesc. Astfel, o Constituţie este conştiinţa naţională codificată. Timp de 100 de ani, România a cunoscut renaşterea politică, socială şi economică a regimului democratic, precum şi degradarea şi căderea acestuia. În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituţii a României întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale naţiunii române, care au supravieţuit în ultimul veac tuturor experienţelor autoritare şi totalitare”, a spus premierul Nicolae Ciucă în discurs.
Şeful Executivului a arătat că ”Constituţia din 1923 trebuie analizată şi înţeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a naţiunii române într-o societate democratică funcţională şi parte integrantă a societăţi europene occidentale”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere şi opoziţie şi este cel mai bun exemplu pentru noi toţi cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unităţii în jurul intereselor naţionale fundamentale au mai multe şanse în realizarea unor proiecte majore de ţară.
”Sunt deosebit de onorat să particip astăzi, alături de dumneavoastră şi de înalţii oaspeţi, la aniversarea unui secol de la adoptarea Constituţiei din 1923. Acesta este un moment de referinţă nu numai pentru istoria constituţională a României, dar şi pentru modul în care înaintaşii noştri, deputaţi şi senatori ai Parlamentului României Mari, au reuşit să adopte o Constituţie a tuturor românilor. Vorbim despre o Constituţie pe baza căreia s-a realizat atât unificarea legislativă, cât şi cea administrativă, economică sau culturală a ţării”, a spus preşedintele Camerei Depujtaţilor.
Marcel Ciolacu a arătat că, ”deşi Constituţia adoptată în urmă cu o sută de ani păstra structura normativă a celei din 1866, ea a fost pe bună dreptate socotită ca o Constituţie nouă, care corespundea realităţilor politice şi sociale existente după încheierea primului război mondial”.
”În mod real, România avea nevoie de un astfel de aşezământ constituţional, eminamente democratic. Acest text a reuşit pe de o parte să păstreze principiile constituţionalismului şi ale democraţiei parlamentare garantând efectiv drepturi şi libertăţi vitale pentru toţi cetăţenii, indiferent cărui grup etnic aparţineau, dar pe de alta a permis statului să intervină cu eficienţă în viaţa socială şi să-şi asume răspunderi concrete pentru înfăptuirea intereselor generale ale ţării”, a afirmat preşedintele Camerei.
El a continuat: ”Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai puternice principii nou introduse în Constituţia din 1923 a fost cel al ”domniei legii” ca fundament al statului. Tot atunci s-a instituit şi contenciosul administrativ şi s-a asigurat independenţa judecătorilor”.
”Dar daţi-mi voie, ca om de stânga, să subliniez unul dintre articolele istorice care au schimbat pentru totdeauna percepţia şi rolul femeilor în societate. Şi aici mă refer la faptul că în Constituţia din 1923 a fost prevăzut pentru prima dată că drepturile civile ale femeilor se stabilesc pe baza deplinei egalităţi între cele două sexe. A fost o reuşită remarcabilă a organizaţiilor civice feministe din acele vremuri, care au continuat presiunea publică până când au reuşit ca în Constituţia din 1938 să îşi câştige şi dreptul la vot. Este un bun exemplu pentru noi toţi să recunoaştem astăzi că au trecut o sută de ani de conservatorism în ceea ce priveşte relaţia faţă de politicile dedicate femeilor în România. Este timpul să ne adaptăm vremurilor şi să luăm măsuri, poate chiar cu ocazia unei viitoare revizuiri a Constituţiei, astfel încât să garantăm cu adevărat egalitatea de gen, dar şi o reprezentare corectă a femeilor în societate şi politică”, a declarat preşedintele PSD.
Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, a declarat că următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile, ea precizând că putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze, care cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale.
”Acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii. Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la naşterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Ion IC Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluţionare de la 1848, dar şi în Constituţia din 1866. Prin noua Constituţie se consolida independenţa şi suveranitatea României, consacrându-se încă de la art. 1 principiul potrivit căruia România ”este un Stat naţional unitar şi indivizibil”. Acest principiu fundamental, regăsit şi în Constituţia prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internaţional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste şi atacurile la suveranitatea statelor”, a spus preşedintele interimar al Senatului în discurs.
Alina Gorghiu a arătat că ”Constituţia recunoştea, de asemenea, sacralitatea şi inviolabilitatea dreptului de proprietate”.
Potrivit Alinei Gorghiu, ”un subiect care merită amintit este cel al drepturilor acordate femeilor”.
”Aş spune că, şi din acest punct de vedere, ea a avut un indiscutabil caracter progresist. A fost enunţat cu claritate principiul ”deplinei egalităţi” între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte drepturile civile”, a arătat ea. Alina Gorghiu a menţionat că, în ceea ce priveşte drepturile politice, se introducea principiul exercitării acestora de către femei, dar după adoptarea viitoare a unei legi speciale. Totuşi, femeile nu au putut vota imediat, ci abia în 1929, doar puţine dintre ele şi numai la alegerile locale. ”Astăzi, în acest moment, în această sală, se află conducerile celor mai importante instituţii: Preşedinţie, Parlament, Executiv, CCR, Biserică, Justiţie! Pledez în faţa dumneavoastră, privind în trecut şi sperând, pentru măsuri noi şi curajoase in viitorul apropiat, în sprijinul reprezentării politice a femeilor! Mai mult ca sigur, va exista în viitor o revizuire a Constituţiei actuale, deşi este posibil să constatăm că nu modificarea ei urgentă este problema presantă a societăţii noastre, ci lipsa, în anumite etape, a disponibilităţii pentru negociere şi, de ce nu, pentru toleranţă”, a afirmat Gorghiu.
Preşedintele interimar al Senatului a continuat: ”Următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile. Putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze. Acesta cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale. În această direcţie trebuie orientat în viitor şi textul constituţional românesc în măsura în care simpla enunţare a ”egalităţii de şanse” s-a dovedit a fi insuficientă”.
Alina Gorghiu s-a referit ”la o propunere pe care a făcut-o şi în anul 2013, la dezbaterea despre o posibilă revizuire a Constituţiei: reducerea vârstei de vot la 16 ani”.
”Nu putem să nu implicăm tinerii în viaţa cetăţii de vreme ce suntem în era digitalizării, a informaţiei rapide care îi ajută să îşi formeze o opinie politică! Este cea mai bună modalitate de a restabili echilibrul între generaţii într-o Europă cu o populaţie în curs de îmbătrânire. Alte ţări europene sunt angajate deja pe acest drum. Chiar anul trecut, Belgia a redus vârsta de vot la 16 ani pentru alegerile europene. La această modificare, merită să cugetăm! Acestea, dar nu numai, sunt teme pentru dezbateri pe care trebuie să avem curajul să le iniţiem la un moment dat! Societatea merge mereu înainte, lucrurile se schimbă şi la fel legile fundamentale. Să nu uităm însă niciodată că istoria ne arată că tradiţia noastră constituţională este una care reflectă un crez înalt de libertate şi democraţie!”, a spus Gorghiu în finalul discursului.
