Interviul ambasadorului României în Italia pentru un cotidian economic local: Chiar și în contextul pandemiei, Italia a continuat să fie a doilea partener comercial al României

Interviul E.S George Gabriel Bologan, ambasadorul României în Italia,pentru Tribuna Economic

Interviul E.S George Gabriel Bologan, ambasadorul României în Italia, pentru Tribuna Economică:

1.Care sunt ”lecțiile învățate” la nivel european în urma pandemiei?

Pandemia a reprezentat un adevărat test la diverse niveluri, de la cel naţional la cel european. De la începutul crizei a devenit evident că statele membre nu pot gestiona doar individual provocările pe care pandemia de Covid19 lea generat, inclusiv în ceea ce a vizat aprovizionarea cu medicamente și echipamente medicale. În context, criza a demonstratcă atunci când toate Statele Membre ale Uniunii Europene își unesc forțele, pot depăși obstacole pe care, pe cont propriu, nu lear putea înfrunta, sau cel puțin nu la fel de eficient. Pandemia nea învățat tocmai că Uniunea Europeană trebuie să îșiconsolideze propriile capacități, pentru a spori interconectivitatea între sistemele de producție ale statelor membre. Pentru a obține autonomia de producție în domenii strategice, trebuie acordată mai multă importanță lanțurilor de aprovizionare locale și integrării pe verticală de la materia primă până la produsul finit și livrat clientului final atât la nivel național, cât și european. Pentru afi un actor important pe scena globală, UE trebuie să îşi consolideze rezilienţa, prezervând totodată interesele și valorile proprii și proiectând la nivel global un model de guvernare de succes.

2.Domnule ambasador, care este situația economică actuală în România și care sunt perspectivele pentru anul în curs?

Pandemia de Covid19 a fost un șoc enorm pentru toate economiile, atât la nivel european, cât și mondial. Ne confruntăm în continuare cu un grad ridicat de incertitudine, ținând cont de evoluția recentă a pandemiei, însă desfășurarea campaniei de vaccinare în România oferă perspective îmbucurătoare pentru reluarea activităților economice care au fost cele mai afectate de restricții: activitățile culturale și educative, învățământ, hoteluri și restaurante, servicii de transport, pentru a da doar câteva exemple. Statul sa angajat să susțină economia în aceste momente dificile, iar fondurile europene de care România va beneficia, inclusiv prin Planul de Redresare al Uniunii Europene, vor oferi un sprijin substanțial pentru următorii ani, permițând realizarea de investiții strategice și reforme esențiale pentru relansarea economiei. În ceea ce privește situația actuală, conform previziunilor economice ale Comisiei Europene din iarna anului 2021, economia României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4,0% în 2022, în condițiile în care inflația se va situa la niveluri relativ modeste (de 2,6%, respectiv 2,4%).

3.Vorbind despre Europa, există deja o idee generală cu privire la cum vor fi investite fondurile pentru redresare?

În perioada 20212027, România va beneficia de fonduri europene importante care permit canalizarea investițiilor pentru a sprijini redresareaeconomică.Guvernul României a supus recent dezbaterii publice Planul Național de Redresare și Reziliență, elaborat în urma unui amplu exercițiu de consultare a tuturor factorilor interesați din România. În forma actuală, planul include investiții semnificative pentru prioritățile identificate la nivel european: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială, sănătate și politici dedicate generațiilor următoare. Sunt alocate resurse importante pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, a infrastructurii sanitare, dar și pentru măsuri sociale, pentru investiții întro educație de calitate și reducerea abandonului școlar.

4.În ceea ce privește relația ItaliaRomânia, ce ne puteți spune despre evoluțiile relațiilor economicocomerciale în contextul pandemiei?

Chiar și în contextul pandemiei, Italia a continuat să fie a doilea partener comercial al României, cu o valoare a schimburilor comerciale bilaterale în anul 2020 de 13,85 miliarde de euro. În mod evident, sa înregistrat o scădere față de anul precedent de 11,5%, însă aceasta este redusă, având în vedere circumstanțele pandemice, dar și faptul că ne raportăm la anul 2019, în care sa înregistrat cea mai mare valoare a schimburilor comerciale din istoria relațiilor bilaterale (15,64 miliarde de euro). Ponderea schimburilor comerciale bilaterale față de comerțul total al României este de 9,7%, Italia situânduse pe locul al doilea în topul țărilor partenere, atât la export, cât și la import. Balanța comercială bilaterală se menține relativ echilibrată, cu exporturi în valoare de 6,67 miliarde de euro și importuri de 7,18 miliarde euro. Pandemia nu a influențat schimburile tradiționale ale principalelor grupe de mărfuri, rămase neschimbate în 2020 atât la export (mașini, aparate, echipamente electrice; materiale textile; vehicule, aeronave, echipamente transport; încălțăminte ș.a.; metale comune și articole nemetalice), cât și la import (mașini, aparate, echipamente electrice; metale comune; materiale textile; produse ale industriei chimice și conexe; materiale plastice). Există un potențial deosebit de dezvoltare în domenii precum tehnologiile verzi, sectorul digital, industria auto, economie circulară, industrii culturale și creative, (eco)turism, industria de îngrijire și sănătate pentru a oferi doar câteva exemple.

5.Investițiile italiene în România: care sunt principalele domenii de interes/puncte tari și ce provocări întâmpină investitorii străini?

Italia este prezentă în România cu peste 23.000 de companii active, ocupând primul loc din punct de vedere al număruluide firme prezente pe piață și locul al cincilea în topul investitorilor străini din punct de vedere al capitalului investit, cu investiții directe de 2,89 miliarde euro de. Se remarcă, de asemenea, o prezență calitativă a întreprinzătorilor italieni în România, inclusiv prin participarea unor mari companii italiene la proiecte de cooperare şi investiții majore în țara noastră. Dacă, în prezent, companiile italiene din România sunt active îndeosebi în industria extractivă și prelucrătoare, domeniul energetic, intermedieri financiare și asigurări, sectoarele imobiliar și agricol, respectiv în construcții și în comerț, constatăm că din ce în ce mai mulți antreprenori italieni sunt interesați de oportunitățile oferite de domeniul IT. Țara noastră se află în topul statelor membre UE în ceea ce privește numărul de absolvenți în domeniul ICT, oferind o forță de muncă extrem de calificată. Totodată, România este printre primele țări în UE din punct de vedere al conectării la banda largă ultrarapidă. Acest context afacilitat prezența în România a numeroase companii de renume mondial, cu o capacitate majoră de inovare în IT, sector care contribuie cu aproape 7% la PIBul național. Găzduirea, de către România, a Centrului Industrial, Tehnologic și de Cercetare pentru Securitatea Cibernetică al UE, dar și investițiile publice de mare anvergură preconizate în infrastructura informatică și de telecomunicații creează noi oportunități pentru investiții private substanțiale, iar Italia șia manifestat interesul de a consolida colaborarea cu România în acest domeniu.

6.Ce ne puteți spune despre consolidarea prezenței antreprenoriale române în Italia?

Am remarcat, în ultimii ani, creșterea inițiativei antreprenoriale a românilor în Italia, aceasta fiind, în parte, o consecință firească a bunei integrări a conaționalilor noștri în Peninsulă. Această prezență sa consolidat chiar și în condițiile pandemiei, numărând, în iunie 2020, peste 26.500 de societăți de capital și de persoane cu cel puțin un acționar român și peste50.000 de întreprinderi individuale. În cele mai multe cazuri este vorba de întreprinderi care activează în construcții civile, comerț și servicii către alte companii. De asemenea, prezența celei mai numeroase comunități de români din afara granițelor a favorizat și deschiderea de filiale ale câtorva companii importante din România, printre care cea mai importantă bancă din țara noastră. Guvernul român va sprijini, în continuare, companiile românești, inclusiv în ceea ce privește accesarea pieței din Italia, un instrument relevant fiind Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.

7.Vorbind despre turism, cum se poate relansa acest sector?

Turismul, în strânsă legătură cu alte sectoare economice, este unul dintre motoarele economiei europene, având o contribuție de peste 10% la PIBul Uniunii Europene. Dar importanța acestui sector transcende sfera economică: turismul ne permite să ne cunoaștem, să explorăm cultura, istoria și patrimoniul altor țări, creând punți solidede legătură între persoane și societăți. Nu avem alternative, singura soluție pentru relansarea acestui domeniu este printro acțiune sinergică, la nivel european, care depinde de capacitatea Uniunii de a facilita consensul.

https: www.etribuna.com/eportale/giornale_pdf/Tribuna_29_03_2021_(Pagina06).pdf