Năstase despre scutul de la Deveselu şi “folosirea României ca material didactic”

Adrian Nastase

Fostul premier Adrian Năstase, preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu, a scris un articol pe blogul personal referitor la “istoricul” amplasării în România a scutului antirachetă de la Deveselu respectiv a tratatului care a stat la baza acestui demers.

“Vă amintiti vizita lui Nicolas Sarkozy, în calitate de ministru de interne, la Bucureşti? Era în timpul primului său mandat, între 2002-2004. Am avut atunci o discuţie destul de aprinsă, pe care a descris-o în cartea lui, „Temoignages”, un manifest pentru alegerile prezidenţiale din 2007. Era perioada în care unele instituţii şi agenţii de presă din Franţa inflamaseră chestiunea cerşetorilor minori români din Paris. A fost simplu să găsim o soluţie. Între altele, am trimis in Franţa mai mulţi ofiţeri de legătură de la Ministerul de Interne. În realitate, autorităţile din Franţa erau exasperate de problema magrebienilor  (nu intru în detalii) dar, din punct de vedere politic şi electoral, guvernul Raffarin nu-si putea permite să atace această problemă. Aşa că au inflamat chestiunea copiilor cerşetori români care le complicau viaţa turiştilor  pe Champs Elysees.

Astfel, copiii de români erau scoşi la tablă, ca material didactic şi riscau să afecteze, fără motiv, relaţiile României cu Franţa, în perioada în care negociam eliminarea vizelor şi aderarea la UE.

  • Să ne intoarcem la zilele nostre. 

deveseluÎn ultima vreme s-a dezvoltat o tensiune deosebită în legătură cu Tratatul INF şi cu Baza de la Deveselu. 

Când preşedintele Putin a anunţat anul trecut că Rusia a dezvoltat o generaţie de rachete care nu mai au traiectorie balistică, a fost clar că rolul în apărare al interceptorilor balistici de la Deveselu era depăşit. S-a acreditat apoi ideea că vor veni, tiptil, noaptea, americanii şi vor băga in tuburile de la Deveselu focoase nucleare şi rachete Tomahauk. Să încercăm să înţelegem de ce a apărut acest subiect în relaţiile ruso-americane, cu implicarea României”, spune Năstase în articolul intitulat  “Despre TRatatul INF şi folosirea României ca material didactic”.

El a avansat astfel o ipoteză “pentru cei care îl citesc cu pasiune pe George Friedman”.

Tratatul INF a fost semnat de SUA şi URSS in 1987 şi, pe scurt,  viza rachetele cu rază de acţiune între 500 şi 5500 de km. Erau unele rachete exceptate iar cele două părţi efectuau inspecţii de control reciproce. Nu intru în detalii.

În urma anunţului din 20 octombrie 2018, SUA au ieşit din Tratat la 1 februarie 2019, urmate, disciplinat, de Rusia în ziua următoare. Care sunt motivele? Ca de obicei, sunt formulate, reciproc, acuzaţii de încălcare a obligaţiilor din Tratat.  Dar ce s-a schimbat fundamental faţă de momentul încheierii în 1987, a acordului Reagan-Gorgachiov? Între altele, atunci existau doar două superputeri, SUA şi URSS.  În perioada care a  urmat  (aproximativ trei decenii), ele şi-au limitat arsenalul de rachete, în timp ce, în Asia, a apărut o nouă mare putere – China – care şi-a dezvoltat fără restricţii capabilităţile în aceste domenii, ceea ce deranjează atât vecinul Chinei de la vest – Rusia, cât şi politica americană din zon Pacificului. Îmi permit să avansez ideea că SUA şi Rusia, în egală măsură, sunt interesate în începerea negocierii unui tratat INF în trei, deci care să includă şi China. 

În aceste condiţii, baza de la Deveselu (România) reprezintă doar un material didactic, destinat să justifice ieşirea dintr-un tratat depăşit de evoluţiile geopolitice şi militare. S-ar putea să mă înşel, dar cred că şi industriile de apărare din SUA şi Rusia sunt nemulţumite de faptul că, spre deosebire de cele din China, nu pot să-şi transfere noile tehnologii în noi echipamente militare”, a afirmat preşedintele FET.