Aproape 100.000 de oameni au stat sâmbătă în ploaie, pentru a-l aştepta pe Papa Francisc, care a oficiat liturghia la Șumuleu Ciuc, în fața a peste 90.000 de credincioși catolici. La momentul apariţiei Suveranului Pontif ploaia a încetat.
„Cu bucurie şi recunoscător lui Dumnezeu mă aflu astăzi aici, împreună cu voi, dragi fraţi şi surori în acest îndrăgit sanctuar marian, bogat în istorie şi credinţă, unde, ca fii, venim s-o întâlnim pe Mama noastră şi să ne recunoaştem ca fraţi. (…) Venim la picioarele Mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviţi de ea şi pentru ca ea, cu privirea ei, să ne conducă la Acela care este ‘Calea, Adevărul şi Viaţa’. Nu am venit aici la întâmplare, suntem pelerini”, a arătat Suveranul Pontif în mesajul rostit în faţa participanţilor la liturghia din sâmbăta Rusaliilor.
Sfântul Părinte a subliniat că pelerinajul anual de la Şumuleu Ciuc aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă.
„Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului. (…) Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează şi mijloceşte, nu numai în faţa Fiului său, dar şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea. Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă. (…) Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învaţă-ne să trasăm împreună viitorul”, a arătat Papa Francisc în msajul său.
Sancitatea Sa a oferit apoi Trandafirul de aur Sanctuarului Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, pe care l-a aşezat la picioarele statuii făcătoare de minuni a Fecioarei Maria
La Şumuleu Ciuc există o statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, cea mai mare de acest fel din lume, care are vechime de peste 500 de ani. În mod excepţional, cu ocazia vizitei Papei aceasta a fost scoasă din biserica franciscană pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, fiind adusă la altarul de unde Suveranul Pontif a oficiat Sfânta Liturghie, potrivit agerpres.ro.
De obicei, la pelerinajul catolic de Rusalii care are loc la Şumuleu în fiecare an este expusă o replică a acesteia.
Cunoscută şi ca „Femeia îmbrăcată în soare” sau „Madona care plânge”, statuia făcătoare de minuni o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele. În mâna dreaptă a Fecioarei Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate.
De-a lungul anilor, statuii i s-au atribuit sute de vindecări miraculoase şi dorinţe împlinite, dovadă stând obiectele de metal amplasate pe pereţii bisericii, donate de cei ale căror rugăciuni au fost ascultate.
Sanctitatea Sa a venit la Şumuleu Ciuc cu un papamobil de culoare albă, marca Dacia Duster, el fiind salutat cu entuziasm de miile de pelerini.
Papa la Iaşi: România este grădina Maicii Domnului
Papa Francisc s-a aflat în partea a doua a zilei la Iaşi, unde a fost aşteptat de peste 150 000 de oameni, potrivit ultimelor estinări, deşi a plouat aproape toată ziua. Sfântul Părinte a recitat câteva versuri ale poetului naţional, Mihai Eminescu.
„România este «grădina Maicii Domnului» şi în această întâlnire am putut să-mi dau seama de aceasta, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele, care aduce bucuria în casă. Este o Mamă duioasă şi concretă, care are grijă de noi. Voi sunteţi comunitatea vie şi înfloritoare, plină de speranţă, pe care o putem oferi mamei. Ei să-i consacrăm viitorul tinerilor, al familiilor şi al Bisericii. (…)
Astăzi, pe aceste meleaguri, este ziua copilului. Să-i salutăm cu aplauze puternice! Aş vrea ca primul lucru pe care-l facem să fie acela de a ne ruga pentru ei: să-i cerem Preacuratei să-i protejeze cu mantia sa. Isus i-a pus în mijlocul apostolilor săi; şi noi vrem să-i punem în mijloc şi să reafirmăm angajarea noastră de a-i iubi cu aceeaşi iubire cu care i-a iubit Domnul, angajându-ne să le dăruim dreptul la viitor. (…) Credinţa este un dar care menţine vie o certitudine profundă şi frumoasă: apartenenţa noastră în calitate de fii, şi de fii iubiţi de Dumnezeu. Dumnezeu ne iubeşte cu iubire de Tată. Fiecare viaţă, fiecare dintre noi îi aparţine. Este o apartenenţă ca fii, dar şi ca nepoţi, ca soţi, ca bunici, ca prieteni, ca vecini; o apartenenţă în calitate de fraţi. Cel rău divizează, dispersează, separă şi creează discordie, seamănă neîncredere. Vrea să trăim «distanţi» de ceilalţi şi de noi înşine. Duhul Sfânt, dimpotrivă, ne aminteşte că nu suntem fiinţe anonime, abstracte, fiinţe fără chip, fără istorie, fără identitate. Nu suntem fiinţe goale şi nici superficiale. Există o reţea spirituală foarte puternică care ne uneşte, ne «conectează», ne susţine şi care este mai puternică decât orice alt tip de conexiune. Sunt rădăcinile noastre: conştiinţa că aparţinem unii altora, că viaţa fiecăruia este ancorată în viaţa celorlalţi”, a afirmat Suveranul Pontif.
Papa a spus câteva versuri ale lui Mihai Eminescu: „Fiii tăi trăiască numai în frăţie ca a nopţii stele”.
„Însă nu este vorba de a crea mari programe şi proiecte, dar de a lăsa să crească credinţa. Aşa cum vă spuneam la început: credinţa nu se transmite doar prin cuvinte, dar şi cu gesturi, priviri, mângâieri ca acelea ale mamelor noastre, ale bunicilor noastre; cu gustul lucrurilor pe care le-am învăţat acasă, într-un mod simplu şi genuin. Acolo unde este mult zgomot, să ştim să ascultăm; unde este confuzie, să ştim să inspirăm armonie; unde totul se îmbracă în ambiguitate, să putem aduce claritate; unde este excluziune, să aducem împărtăşire; în mijlocul senzaţionalismului, în mijlocul mesajelor şi veştilor rapide, să avem grijă de integritatea celorlalţi; în mijlocul agresivităţii, să dăm prioritate păcii; în mijlocul falsităţii, să aducem adevărul; în toate, în toate să privilegiem deschiderea drumurilor ce ne fac să simţim apartenenţa noastră ca fii şi ca fraţi”, a îndemnat Suveranul Pontif.
Înaltul oaspete a revenit în cursul serii la Bucureşti.
