Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al patrulea său raport privind statul de drept în fiecare dintre ţările membre, indicând că 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parţial.
CE recomandă României să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea infracţiunilor penale în sistemul judiciar
Comisia Europeană recomandă miercuri ţării noastre, în raportul privind situaţia statului de drept dedicat României, să ia măsuri în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupţie, dar notează în acelaşi timp că România a înregistrat progrese semnificative în întărirea dispozitivelor pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar şi în abordarea provocărilor operaţionale ale DNA, se arată în raport, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte recomandările din raportul privind statul de drept pe 2022, România a făcut progrese semnificative în privinţa revizuirii legilor justiţiei pentru a întări dispozitivele pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar pentru magistraţi şi unele progrese în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor penale în sistemul judiciar, ţinând cont de standardele europene şi de opiniile relevante ale Comisiei de la Veneţia, notează raportul.
Pe de altă parte, menţionează textul citat, nu s-au înregistrat progrese în privinţa introducerii de reguli de lobby pentru membrii parlamentului şi nici în consolidarea regulilor şi mecanismelor pentru a creşte guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor media publice ţinând cont de standardele europene din domeniu.
În acelaşi timp, s-au înregistrat progrese semnificative în abordarea provocărilor operaţionale ale Directoratului Naţional Anticorupţie (DNA), inclusiv în ceea ce priveşte recrutarea procurorilor, şi unele progrese în monitorizarea îndeaproape a noului sistem de investigare şi judecare a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar.
Raportul mai menţionează că România nu a făcut progrese în continuarea eforturilor de înfiinţare a unui institut pentru drepturile omului, ţinând cont de Principiile de la Paris.
Pe această bază, Comisia Europeană recomandă României, reamintind angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) legate de anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrului anticorupţie şi procesului legislativ să încheie procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor conţinute în opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei, în special finalizând evaluarea efectuată de comisia de experţi la nivel înalt.
De asemenea, României i se recomandă să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupţie.
In acelaşi timp, Comisia aşteaptă ca România să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru serviciul procuraturii, ţinând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
România este somată să introducă, „fără noi întârzieri, reguli privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului”.
Altă recomandare din raport vizează intensificarea eforturilor pentru consolidarea regulilor şi mecanismelor pentru a spori guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor media publice ţinând cont de standardele europene în domeniu.
În acelaşi timp, Comisia recomandă intensificarea eforturilor de a asigura consultări publice efective înainte de adoptarea de legislaţie. Nu în ultimul rând, se recomandă intensificarea eforturilor pentru a obţine acreditarea Institutului naţional pentru drepturile omului.
La nivelul UE, 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parţial
Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al patrulea său raport privind statul de drept în fiecare dintre ţările membre, indicând că 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parţial.
Raportul de miercuri include o comunicare care examinează situaţia în UE ca întreg şi 27 de capitole privind fiecare stat membru care abordează evoluţiile semnificative din iulie 2022, potrivit unui comunicat al CE.
Raportul acoperă patru segmente principale – sistemele de justiţie naţionale, cadrele de luptă anticorupţie, pluralismul media şi alte mecanisme instituţionale de verificare şi control.
„Acest raport privind statul de drept arată că nu există o deteriorare radicală sau derivă în niciun stat membru”, a spus comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Reuters.
„Nu voi fi mulţumită niciodată, în general, pentru că există multe lucruri de îmbunătăţit”, a continuat ea.
Ea a observat că au existat unele ameliorări în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar în Ungaria, în contextul în care Budapesta încearcă să deblocheze accesul la fonduri UE.
Raportul face apel în continuare la ameliorări în domenii printre care independenţa media şi judecarea corupţiei la nivel înalt.
În ceea ce priveşte Polonia, raportul a precizat că nu s-au înregistrat progrese în realizarea recomandărilor din 2022, inclusiv în privinţa asigurării independenţei instanţelor şi a unor proceduri corecte în încredinţarea licenţelor media.
În privința Bulgariei, componența Consiliului Suprem de Justiție rămâne o preocupare.
Raportul din 2022 privind statul de drept include câte un capitol pentru fiecare din cele 27 de state membre. El analizează evoluțiile pozitive și negative din statele membre în patru domenii-cheie pentru statul de drept: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
Sursa: Știrile TVR
