Sociologul Mirel Palada spune, într-un podcast la evz.ro, că neomarxismul care se doreşte a fi impus în prezent, devenit acum un fel de „termo-marxism”, este exact ca nazismul sau comunismul, adică vrea să impună popoarelor cum să trăiască, ce trebuie să facă, să dirijeze întreaga viaţă a oamenilor după reguli stricte, iar oamenii să se alinieze sub aceste directive.
Mirel Palada a făcut o analogie între dictatura corectitudinii politice sub toate formele ei, exacerbată acum de discursul ecologist și neomarxist, dar și de nou-apăruta doctrină a termo-marxismului, și precedentele momente istorice când oamenilor li s-a prescris cum să trăiască, nazismul și comunismul.
„Este vorba de atitudinea paternalistă pe care o are o elită ce vrea să spună: nu există libertate de alegere, noi vă impunem normele, noi vă spunem cum trebuie să trăiți. Cine făcea chestia asta? Fasciștii, care spuneau că trebuie să faceți atâția copii, că trebuie să mori pentru patrie. Cine mai făcea chestia asta? Comuniștii, care spuneau că ai voie să faci facultatea aia, nu aialaltă. Deci, până la urmă este vorba despre o manieră de a gândi totalitară. E o diferență dintre totalitarism și egalitate. (…)”, a subliniat Palada.
În viziunea sociologului Mirel Palada, omenirea s-a mai confruntat cu astfel de perioade de reașezare, în care valorile au fost chestionate în numele unei atitudini paternaliste a celor de la putere. „Nu e prima dată când avem excese de puritanism, e vorba de o rătăcire, care e cel mai mare păcat. Cel mai mare păcat nu este păcatul împotriva ideologiei sau religiei, păcatul mare este împotriva bunului simț, al justei măsuri și a chestiei de care omul de rând să zică că e puțin mai trasă de păr. Nu mai avem voie să mâncăm șuncă prăjită, nu mai avem voie să facem aia, e strigător la cer. Epoca victoriană a fost plină de asemenea exemple de țâfnă superioară indignată, care face să funcționeze pe post de control social și hegemonie istorică. Apoi anii ’50 au fost foarte conformiști. (…) Până să înflorească glorioșii ani ’60, le-a luat mai mult de 10 ani de zile să fie acceptați de societate.
„Din când în când ne ia de cap la nivel de societate și ajungem să fim mai catolici decât Papa. Pe urmă ne trece pentru că ne dăm seama de exces și există o contra-corecție socială”, a argumentat sociologul. El a observat că în momentul de față, de la excesul de neomarxism care ne dusese la excesul de dușuri și de prosperitate, se trece în extrema cealaltă, raționalizarea apei în numele luptei cu Putin.
„3 dușuri pe zi este un exces, ca și chestia cu imensitatea de ambalaje, excesul de ambalaj pe care il avem când cumperi chestii elementare. (…) Și asta se întâmplă zi de zi și este un exces, și atunci îi înțeleg pe puritanii ecologiști. Dar ei la rândul lor sunt niște patetici, niște pițifelnici care nu au această măsură a bunului simț”, a explicat sociologul.
