Un proiect din Al Doilea Război Mondial care a implicat dresarea porumbeilor pentru a „pilota” bombe a fost premiat, joi seară, la ediţia din acest an a premiilor Ig Nobel, relatează DPA/PA Media, arată Agerpres.
Premiile Ig Nobel – acordate anual de revista de umor ştiinţific Annals of Improbable Research – recompensează realizări ştiinţifice neobişnuite care „îi fac pe oameni să zâmbească şi apoi să reflecteze”.
Burrhus Frederic Skinner, psiholog la Universitatea din Minnesota, Statele Unite, a fost recompensat cu un premiu postum pentru activitatea sa în cadrul Project Pigeon, care a constat în învăţarea porumbeilor să ghideze rachete, cu un oarecare succes.
Proiectul nu a demarat niciodată din cauza scepticismului militarilor şi autorităţilor guvernamentale americane. Cu toate acestea, Skinner şi-a susţinut cercetarea, scriind într-un rezumat al proiectului, publicat în 1960: „Numiţi-o o idee nebunească, dacă vreţi. Eu nu mi-am pierdut niciodată încrederea în ea”.
Premiul pentru anatomie a fost decernat unei echipe de oameni de ştiinţă din Franţa care a dorit să afle dacă firele de păr de pe capetele majorităţii oamenilor din emisfera nordică este orientat în aceeaşi direcţie – în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers – ca şi cele ale persoanelor care trăiesc în emisfera sudică.
Autorul studiului, Khonsari Roman, profesor de chirurgie maxilofacială la Spitalul Necker-Enfants Malades din Paris, a declarat: „În general, vârtejurile în sensul acelor de ceasornic sunt considerabil mai frecvente în întreaga lume. Cu toate acestea, vârtejurile în sens invers acelor de ceasornic par să fie mai răspândite în emisfera sudică”.
Premiul pentru chimie a fost câştigat de o echipă de cercetători care a utilizat o tehnică de laborator pentru a separa râmele aflate sub influenţa alcoolului de celelalte, în timp ce americanii Fordyce Ely şi William Petersen au fost recompensaţi cu premiul pentru biologie după ce au făcut să pocnească o pungă de hârtie lângă o pisică aşezată pe spatele unei vaci, cu scopul de a înţelege mai multe despre modul şi momentul în care vacile dau lapte. Cei doi au descoperit că vacile încetează temporar să mai producă lapte atunci când sunt speriate.
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de universitari din Germania a primit premiul pentru probabilitate pentru un studiu bazat pe mai bine de 350.000 de experimente de aruncare în sus a unei monede. În cadrul experimentelor, cu durata totală de 650 de ore, au fost utilizate 44 de monede.
Echipa a descoperit că, atunci când oamenii aruncă în sus o monedă, aceasta se „clatină” în aer, ceea ce creşte probabilitatea de a cădea pe aceeaşi parte pe care era iniţial.
Au fost acordate, de asemenea, premiul pentru fiziologie, pentru descoperirea faptului că multe mamifere sunt capabile să respire prin anus, dar şi premiul pentru fizică, pentru demonstrarea faptului că un păstrăv mort poate să înoate.
James Liao, profesor de biologie la Universitatea din Florida, Statele Unite, a declarat că în 2004 a descoperit că peştii înoată printr-o mişcare asemănătoare unui steag atunci când sunt traşi în spatele unui cilindru. El a dorit să afle dacă acest lucru era valabil şi în cazul peştilor morţi.
„Experimentul cu peştele mort a fost o modalitate rapidă de a arăta că forma, mucusul şi flexibilitatea unui peşte (mort) sunt suficiente pentru ca acesta să aibă suficientă energie pentru a-şi menţine poziţia în spatele cilindrului şi chiar să se deplaseze înainte”, a spus cercetătorul. Liao a precizat că activitatea sa ar putea ajuta la proiectarea unor culoare mai eficiente pentru a ajuta migraţia peştilor.
Premiul pentru demografie i-a revenit lui Saul Justin Newman, cercetător la University College London, care a descoperit că unii dintre supercentenari provin din zone în care datele de stare civilă nu erau înregistrate cu acurateţe.
Newman a declarat că a devenit interesat de investigarea datelor oamenilor care au trăit mai mult decât majoritatea după ce a contrazis două lucrări ştiinţifice despre supercentenari. „Am descoperit că înregistrările privind vârstele extreme par a fi, în mare parte, erori”, a spus el.
„De exemplu, cel mai vârstnic bărbat din lume, Jiroemon Kimura, prezintă un număr extraordinar de anomalii biografice şi are trei zile de naştere raportate – una care pare să fi fost falsificată, una care a fost o eroare tipografică introdusă de demografi şi una despre care se presupune că este reală”, a declarat cercetătorul.
Newman a precizat că aceste anomalii sunt şi mai evidente la nivel de populaţii. „Atingerea vârstelor extreme este prezisă de ratele mai mari de sărăcie, ratele mai mari de sărăcie la bătrâneţe, lipsa unui certificat de naştere şi, în mod uimitor, de un număr mai mic de persoane de peste 90 de ani într-o regiune – cu cât sunt mai multe persoane de 90 de ani într-o regiune, cu atât sunt mai puţini oameni de 105 ani”.
Premiile Ig Nobel sunt decernate anual înaintea anunţării Premiilor Nobel, la Stockholm. În acest an, Premiile Nobel vor fi anunţate în perioada 7-14 octombrie.
sursa – AGERPRES
