– petiții clasate, deși aspectele sesizate erau de natură penală; lucrările penale cu AN rămase la stadiul de sesizare; creșteri doar în statistici a numărului persoanelor arestate; rețineri fără ca persoana respectivă să fie introdusă efectiv în arest;
În ceea ce urmează vă prezentăm o serie de detalii incredibil de grave, obținute pe surse de către ecopolitic.ro, privind anumite activități desfășurate în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și în special în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București cât și câteva întrebări publice adresate Ministerului Afacerilor Interne.
Petiții clasate, deși aspectele sesizate erau de natură penală
Conform surselor ecopolitic.ro, în urma mai multor controale efectuate la diverse subunități din cadrul DGPMB, structurile de control intern au identificat petiții clasate, deși aspectele sesizate erau de natură penală. Prin raportul de control s-a dispus reînregistrarea acestora în evidența lucrărilor penale și sesizarea unităților de parchet competente, în vederea atribuirii numerelor unice.
S-a constatat astfel, că prin această manieră nelegală de rezoluționare a sesizărilor, este tergiversată cercetarea unor fapte de natură penală, în situația în care petițiile sunt înregistrate ulterior în evidențele penale, sau chiar există situații în care faptele penale sesizate nu mai sunt cercetate deoarece sesizările nu mai sunt trimise la unitățile de parchet spre înregistrare, fiind clasate în cadrul subunităților de poliție.
- Ne întrebăm, din ce considerente în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și în special în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, multe sesizări sunt rezoluționate spre a fi înregistrate fie ca lucrări cu caracter divers, fie ca petiții în accepțiunea Ordinului MAI nr. 190/2004, în condițiile în care aspectele sesizate sunt de natură penală?
Lucrările penale cu AN rămase la stadiul de sesizare
Conform acelorași surse, s-a constatat faptul că în majoritatea lucrărilor penale cu AN cercetările sunt efectuate cu superficialitate sau efectiv nu se efectuează cercetări, acestea rămânând la stadiul de sesizare și începere a urmăririi penale ,,in rem”.S-a mai remarcat o atitudine pasivă a lucrătorilor de poliție în ceea ce privește scopul, epuizarea și finalitatea cercetărilor în cauzele cu AN(autori necunoscuți), aceștia nemaiîndeplinind un rol activ în faza de urmărire penală.
- Întrebăm autoritațile, cum explică disproporția dintre numărul dosarelor penale cu autori necunoscuți și numărul identificărilor de autori, subiecți activi ai infracțiunilor cercetate în dosarele penale respective?
Rapoarte informative ulterioare înregistrării dosarelor penale
S-a remarcat faptul că în majoritatea cazurilor data implementării rapoartelor informative este ulterioară înregistrării dosarelor penale (în care figurează că au fost valorificate), lucrătorii de poliție implementând ca informații obținute din surse ocazionale ce nu pot fi evaluate, aspecte deja sesizate în cadrul dosarelor penale, pozând astfel ca aparent eficientă o muncă informativă inexistentă, ne-au mai precizat sursele noastre.
- Mai întrebăm aceleași autorități care este procentul informațiilor implementate în sistemul R.I. care au fost valorificate în cadrul dosarelor penale?
Percheziții la adrese care nu există
În continuarea celor prezentate pe surse, în repetate rânduri, polițiștii anume desemnați să pună în aplicare mandate de percheziție, constată faptul că adresa menționată în autorizația de percheziție nu există, faptul că sediul social al societății ce urmează a fi percheziționat a fost schimbat cu mult timp înainte de emiterea mandatului de percheziție, că societatea nu a deținut niciodată documentele contabile căutate, la adresa menționată în autorizația de perchezitie, etc.
În multe situații temeiurile de fapt ce au condus la solicitarea emiterii autorizației de percheziție nu există, nu sunt efectuate verificările corespunzătoare care să demonstreze, dincolo de orice îndoială rezonabilă, necesitatea efectuării unei percheziții la o anumită locație, fiind întocmite din birou procese-verbale ce atestă aspecte neverificate în scopul motivării necesității efectuării percheziției.
- Care este numărul autorizațiilor de percheziție emise pentru locații inexistente sau locații despre care se putea anticipa faptul că nu necesita a fi percheziționate?
Rețineri fără ca persoana reținută să fie introdusă efectiv în arest
Ca și ultim aspect din aceste dezvăluiri, pentru a crește în statistici numărul persoanelor reținute, la nivelul DGPMB se practică reținerea, urmată la scurt timp de punerea în libertate (pe bază de ordonanță) a persoanei reținute, fără ca persoana reținută să fie introdusă efectiv în arest și fără a se propune arestarea preventivă a acesteia.
În cele mai multe dintre aceste situații, motivele invocate în ordonanța de reținere că impun luarea măsurii reținerii, nu rezultă din probatoriu.
- Cum explicați reținerile efectuate de lucrătorii din cadrul DGPMB, neurmate de propuneri de arestare preventivă?
