Tăriceanu a participat la Conferința „Europa Carpaților”, organizată de Seimul (Camera Deputaților) Republicii Polone

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a aflat în perioada 4-5 septembrie a.c. în Republica Polonă, unde a participat la Conferința „Europa Carpaților”, organizată de Seimul (Camera Deputaților) Republicii Polone în cadrul Forumului Economic de la Krynica.

Președintele Senatului a fost invitat să participe ca vorbitor la două mese rotunde. În cadrul dezbaterii „Europa: ieri, azi, mâine”, președintele Senatului a atras atenția asupra crizelor majore din ultimii ani care au pus la încercare rezistența și coeziunea europeană.

Călin Popescu-Tăriceanu a amintit criza financiară, ascensiunea populismului și a euroscepticismului, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, criza cauzată de migrație, atacurile teroriste și alte amenințări la adresa securității cetățenilor europeni. Totodată, președintele Senatului a subliniat necesitatea ca în fața amenințărilor care afectează toate statele membre să fie formulate răspunsuri comune, de o manieră inclusivă, care să fie aplicabile tuturor statelor membre.

Oficialul român a adus în discuție importanța continuării procesului de integrare europeană, ca demers pragmatic și a identificării de obiective care să fie preluate de UE27 pentru a genera consens și unitate, cu scopul de a evita astfel adâncirea discrepanțelor existente între statele membre. În acest context, președintele Senatului a arătat că, în perioada deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, România își va asuma un rol constructiv în cadrul negocierilor pentru deciziile care vor contura viitorul Uniunii Europene.

La masa rotundă cu titlul „Europa: ieri, azi, mâine”, au mai avut intervenții dl Stanisław Karczewski, mareșalul Senatului Republicii Polone, dl Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, dl Virginijus Sinkevičius, ministrul economiei din Lituania și dl Edgars Rinkēvičs, ministrul afacerilor externe din Letonia.

În cea de-a doua intervenție, din cadrul dezbaterii intitulate „Vecinii Europei sau Vecini în Europa?”, dl Călin Popescu-Tăriceanu a abordat tema politicii de vecinătate a Uniunii Europene și problematica fluxurilor migratorii. Înaltul demnitar a opinat că politica de vecinătate europeană este un instrument prin care statele membre pot atinge obiective importante și a arătat că sporirea vizibilității a acestei componente a politicii externe a UE va constitui o prioritate a viitoarei președinții române a Consiliului Uniunii Europene.

În ceea ce privește problematica migrației, președintele Senatului a arătat că România a promovat constant, în discuțiile cu partenerii europeni, principiul abordării cu prioritate a cauzelor fundamentale care determină migrația și a consolidării cooperării cu țările terțe, de origine și de tranzit, pentru a preveni astfel apariția de noi rute migratorii și a valurilor masive de emigranți.

Potrivit președintelui Senatului, „fără îndoială, migrația rămâne o prioritate pe agenda europeană, iar efortul constant de a educa cetățenii în cadrul familiei, școlii, bisericii, templului, moscheii sau sinagogii, cu privire la valoarea inestimabilă a vieții și a demnității umane, a compasiunii și a solidarității, a toleranței și a multiculturalismului ar trebui să stea la baza politicilor de gestionare a migrației promovate de Parlamentele sau Guvernele naționale”.

Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat totodată că, „din păcate însă, în câteva țări europene, se remarcă prezența unui curent politic de transformare a problemei migrației într-un instrument controlat de partide populiste, dând naștere, ca reacție la dezechilibrul creat de valul de refugiați din 2015 și continuat în anii următori, a unui dezechilibru nou și permanent caracterizat de radicalism și xenofobie”.

Președintele Senatului a concluzionat apreciind că un astfel de răspuns este inacceptabil întrucât ar reprezenta o amenințare la existența spațiului UE de justiție, libertate și securitate.  Înaltul demnitar a tras un semnal de alarmă afirmând că, atunci când migrația va înceta să mai constituie o pârghie pe scena politică națională, forțele populiste care și-au asigurat ascensiunea exploatând această temă vor avea ca unică alternativă pentru propria supraviețuire politică continuarea radicalizării unor grupuri țintă, prin crearea de conflicte care să exploateze diferențele etnice, statutul de minoritate națională sau deosebirea de credință.

La masa rotundă intitulată „Vecinii Europei sau Vecini în Europa?”, au luat cuvântul și dl Ryszard Terlecki, vicepreședintele Seimului Republicii Polone, dl Stanisław Karczewski, mareșalul Senatului Republicii Polone, dl János Latorcai, vicepreședinte al Adunării Naționale a Ungariei, dl Vladimir Marinković, vicepreședinte al Adunării Naționale a Serbei, dna Micaela Navarro Garzón, vicepreședinte al Congresului Deputaților a Spaniei, dl Andrija Nikolić, președintele Comisiei de relații internaționale și emigranți a Parlamentului din Muntenegru și dl Krzysztof Szczerski, director de cabinet în Cancelaria președintelui Republicii Polone.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare