În ţările din lumea întreagă, planurile naţionale privind răspunsul la pandemia de COVID-19 şi cele de redresare îi exclud în mare parte copiii migranţi şi cei strămutaţi, confruntaţi şi cu reducerea semnificativă a accesului la servicii esenţiale şi la protecţie, a anunţat UNICEF astăzi.
La baza acestor constatări stau datele adunate în cadrul unei anchete realizate recent de către UNICEF în 159 de ţări în care are o prezenţă operaţională.
Se estimează că, la nivel mondial, sunt 272 de milioane de migranţi internaţionali, iar 33 de milioane sunt copii, inclusiv 12,6 milioane de copii refugiaţi şi 1,5 milioane de solicitanţi de azil. Alte zeci de milioane migrează în interiorul propriei ţări – numai în India, 93 de milioane de copii sunt migranţi interni, potrivit estimărilor. La nivel mondial, 21,5 milioane de copii au fost strămutaţi intern din cauza conflictelor, a violenţei sau a dezastrelor.
De Ziua Internaţională a Migranţilor, agenţia ONU dedicată copiilor îndeamnă guvernele să se asigure că toţi copiii vulnerabili – inclusiv cei refugiaţi, migranţi sau strămutaţi intern – beneficiază de o atenţie prioritară în cadrul răspunsului la pandemie şi al eforturilor de redresare, indiferent de statutul lor, şi că li se oferă servicii calitative de protecţie, de sănătate, de furnizare a apei, de salubritate şi de educaţie.
„Rezultatele acestei anchete avertizează cât se poate de clar cu privire la faptul că majoritatea copiilor vulnerabili sunt lăsaţi să facă faţă singuri consecinţelor pandemiei”, a afirmat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Beneficiind de sprijinul potrivit la momentul potrivit, copiii migranţi pot oferi competenţe preţioase societăţilor în care îşi găsesc o nouă casă – competenţe pe care ţările ar trebui să le integreze în procesul de redresare în urma pandemiei. UNICEF face apel la creşterea investiţiilor globale în vederea sprijinirii acestor copii şi este pregătit să colaboreze cu guvernele pentru a asigura avantajele pe care migraţia le oferă copiilor”.
O reducere mai pronunţată a serviciilor se înregistrează în ţări aflate în plină criză din cauza conflictelor sau a dezastrelor şi în care copiii migranţi se confruntau deja cu bariere în calea accesului la servicii medicale, la apă potabilă şi la servicii de salubritate corespunzătoare. Potrivit anchetelor UNICEF:
– 50% dintre ţările în care UNICEF desfăşoară operaţiuni umanitare raportează reducerea accesului la servicii medicale în rândul persoanelor strămutate şi al refugiaţilor şi
– aproape un sfert dintre aceste ţări raportează întreruperea serviciilor de furnizare a apei, de igienă şi de salubritate în taberele pentru refugiaţi sau persoane strămutate.
La modul mai general, dincolo de contextele fragile, ancheta arată că aceşti copii refugiaţi, migranţi şi strămutaţi nu se numără printre beneficiarii eforturilor de combatere şi de redresare socioeconomică.
De exemplu:
– 58% dintre reprezentanţele UNICEF incluse în anchetă raportează alternative neadecvate de învăţare la distanţă pentru copiii vulnerabili, inclusiv pentru cei refugiaţi, migranţi sau strămutaţi intern;
– 36% raportează reducerea serviciilor de protecţie dedicate copiilor migranţi şi celor strămutaţi;
– 50% raportează faptul că refugiaţii şi solicitanţii de azil nu beneficiază de măsurile de protecţie socială nou adoptate sau extinse de către guvern în contextul pandemiei de COVID-19.
UNICEF este preocupat şi din cauza răspândirii percepţiilor negative şi a ostilităţii faţă de copiii migranţi, o tendinţă preconizată a se intensifica odată cu agravarea crizei socioeconomice provocate de COVID-19 şi odată cu revenirea a milioane de migranţi în ţările de origine, confruntate cu o creştere a şomajului:
– 39% dintre reprezentanţele UNICEF raportează o atitudine tot mai tensionată faţă de migranţi, faţă de persoanele strămutate şi faţă de cei care se întorc acasă; acest procent ajunge la aproape 50% în cazul ţărilor cu contexte fragile.
UNICEF şi partenerii săi încearcă să ajute migranţii şi persoanele strămutate să se protejeze singure împotriva pandemiei şi a impactului socioeconomic devastator al acesteia. Pentru aceasta, se acordă informaţii fiabile şi adaptate copiilor cu privire la COVID-19 şi măsurile de igienă într-o limbă pe care aceştia o înţeleg, se asigură accesul la articole de igienă şi la apă oriunde s-ar afla copiii şi se asigură că se acordă atenţie copiilor migranţi şi strămutaţi în cadrul eforturilor realizate pentru a garanta accesul continuu la servicii de educaţie, sănătate, nutriţie şi protecţie a copilului.
