România intră într-o etapă majoră de modernizare a infrastructurii energetice. Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, elaborat de Transelectrica și aprobat de ANRE, cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Investițiile prevăzute pentru următorul deceniu depășesc 12 miliarde de lei și vizează dezvoltarea unei rețele mai puternice, mai flexibile, mai digitalizate și mai bine interconectate cu sistemele electroenergetice vecine.
Miza programului depășește modernizarea unor linii și stații electrice. Sistemul energetic se schimbă, apar noi capacități de producție și stocare, crește ponderea surselor regenerabile, iar fluxurile de energie devin tot mai complexe.
Pentru ca această transformare să poată avea loc, infrastructura care transportă energia electrică trebuie să evolueze în același ritm.
Planul aferent perioadei 2026-2035 stabilește astfel harta dezvoltării Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru următorul deceniu: modernizarea infrastructurii existente, dezvoltarea rețelei de 400 kV, crearea condițiilor în vederea integrării noilor capacități de producție a energiei electrice, creșterea capacității de transport și de interconexiune și accelerarea digitalizării rețelei și a proceselor auxiliare.
În centrul acestui proces de planificare și dezvoltare a infrastructurii energetice se află Transelectrica, operatorul național de transport și de sistem, responsabil de administrarea și dezvoltarea rețelei electrice de transport, infrastructură strategică prin care energia electrică este transportată la înaltă tensiune, asigurând funcționarea sigură și fiabilă a Sistemului Electroenergetic Național.
Peste 12 miliarde de lei pentru rețeaua următorului deceniu
Cele 117 lucrări de investiții prevăzute în Plan nu înseamnă doar înlocuirea unor echipamente ajunse la o anumită durată de viață. Acesta vizează retehnologizarea și modernizarea liniilor și stațiilor electrice existente, dezvoltarea rețelei de 400 kV, continuarea închiderii inelului național de 400 kV, realizarea unor noi capacități de transport, instalarea unor noi transformatoare, precum și integrarea unor sisteme moderne de protecție, comandă, control și monitorizare. Prin aceste investiții, Transelectrica urmărește consolidarea rețelei, creșterea capacității de transport și asigurarea unui nivel ridicat de siguranță și flexibilitate în funcționarea SEN.
O parte semnificativă a efortului investițional este direcționată către retehnologizarea și modernizarea infrastructurii existente, esențiale pentru menținerea și creșterea siguranței și fiabilității rețelei electrice de transport.
În paralel, Transelectrica pregătește rețeaua pentru o configurație diferită a sistemului energetic, în care noile capacități de producțiea energiei electrice, integrarea surselor regenerabile, stocarea și schimburile transfrontaliere vor avea o pondere tot mai importantă.
Este una dintre provocările majore ale tranziției energetice: nu este suficient să fie construite noi capacități de producție. Energia trebuie să poată fi preluată de sistem și transportată în siguranță către zonele în care este necesară.
Dobrogea și Moldova, în centrul noii geografii energetice
O parte importantă a noilor capacități de producere a energiei electrice este concentrată și planificată în regiuni aflate la distanță de marile centre de consum. Dobrogea și Moldova sunt două dintre zonele în care dezvoltarea acestor capacități necesită, în paralel, consolidarea și extinderea infrastructurii de transport.
Planul de Dezvoltare 2026-2035 include, în acest context, proiecte precum trecerea LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit, realizarea noii LEA 400 kV Stâlpu-Brașov și creșterea capacității de transport pe mai multe axe importante, între care Cernavodă-Pelicanu, București Sud-Gura Ialomiței, Gutinaș-Brașov și Brașov-Sibiu Sud.
Planul prevede, de asemenea, instalarea unor noi transformatoare, precum și implementarea unor tehnologii FACTS, care permit un control mai eficient al tensiunii și al fluxurilor de putere și contribuie la creșterea flexibilității și stabilității rețelei electrice de transport. Miza acestor investiții este una concretă: energia electrică produsă în zone cu potențial ridicat trebuie să poată fi transportată către centrele de consum. Pe măsură ce în cadrul Sistemului Energetic Românesc adaugă noi capacități de producție, capacitatea rețelei electrice de a prelua și transporta energia devine, la rândul ei, esențială.
Nordul țării intră pe harta marilor proiecte de 400 kV
O altă direcție importantă este dezvoltarea infrastructurii din nordul României. Planul include realizarea noii LEA 400 kV Gădălin-Suceava și a LEA 400 kV Suceava-Bălți, pentru porțiunea aflată pe teritoriul României. Cele două proiecte au o importanță strategică: întărirea infrastructurii de 400 kV din nordul țării și creearea infrastructurii necesare interconectării cu Republica Moldova.
În aceeași logică se vor realiza două noi stații de transformare, și anume: 400/110 kV la Bistrița și Botoșani, care au ca și scop întărirea legăturii dintre infrastructura națională de transport și rețelele regionale.
Nordul țării devine astfel una dintre zonele importante ale dezvoltării RET în următorul deceniu.
Aproximativ 2,3 miliarde de lei pentru creșterea capacității de interconexiune
Una dintre componentele strategice ale Planului este dezvoltarea interconexiunilor cu sistemele electroenergetice vecine. Aproape 19% din valoarea programului de investiții, aproximativ 2,3 miliarde de lei, este asociată proiectelor pentru creșterea capacității de interconexiune.
Rețelele de interconexiune contribuie la creșterea flexibilității rețelei și la atingerea obiectivului european de utilizare a cel puțin 70% din capacitatea de transport transfrontalier pentru schimburile de energie. Ele permit circulația energiei în ambele sensuri, astfel încât România să poată valorifica surplusul de producție prin export și să își acopere necesarul prin import atunci când este nevoie. De aceea, dezvoltarea liniilor de interconexiune nu înseamnă dezvoltarea unei infrastructuri exclusiv pentru import. Ea înseamnă creșterea flexibilității SEN, acces mai bun la schimburile transfrontaliere și o mai bună integrare cu sistemul electroenergetic european.
Printre proiectele prevăzute se află continuarea dezvoltării axului de 400 kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad, realizarea circuitului 2 Porțile de Fier-Djerdap către Serbia, a circuitului 2 Nădab-Békéscsaba și a proiectului Oradea-Józsa către Ungaria.
Pentru dezvoltarea legăturilor cu Republica Moldova este prevăzut și proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Strășeni, porțiunea LEA aflată pe teritoriul României.
Acestor investiții li se adaugă modernizarea infrastructurii din interiorul țării. Funcționarea eficientă a interconexiunilor la frontieră depinde și de capacitatea rețelei interne de transport de a prelua și transporta către graniță sau, în sens invers, dinspre frontieră către principalele zone de consum.
Proiecte Transelectrica integrate în dezvoltarea rețelei europene
Opt proiecte incluse în Plan, însumând 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun și mutual dezvoltate în cadrul planificării coordonate la nivel european prin ENTSO-E. Printre acestea se află proiecte de interconectare, dar și CARMEN, proiect de rețea inteligentă care presupune introducerea unor tehnologii avansate de monitorizare, automatizare și control.
Integrarea acestor proiecte în planificarea europeană arată că dezvoltarea RET din România este legată direct de transformarea infrastructurii energetice europene.
RET devine și o rețea digitală
Planul 2026-2035 aduce și o componentă importantă de digitalizare. Printre noile investiții se află DigiTEL Next-Gen Power Grid, proiect care urmărește optimizarea exploatării activelor din stațiile Transelectrica prin tehnologii precum Digital Twin și sisteme robotice autonome.
Un alt proiect, DigiTEL Smart Lines, urmărește optimizarea funcționării liniilor electrice aeriene prin sisteme de monitorizare online și tehnologii de tip Dynamic Line Rating (DLR), care permit o utilizare eficientă a capacității infrastructurii existente.
În paralel sunt prevăzute modernizări ale sistemelor de comandă, control, protecție și automatizare din numeroase stații electrice ale RET.
Este una dintre transformările mai puțin vizibile publicului, dar importante pentru funcționarea sistemului: infrastructura fizică și cea digitală vor lucra tot mai mult împreună.
25 de obiective noi arată cum se schimbă sistemul energetic
Planul 2026-2035 aduce 25 de obiective complet noi. Tipologia acestora arată și modul în care se schimbă prioritățile infrastructurii energetice.
Alături de investițiile clasice în linii electrice, stații electrice și transformatoare, apar tehnologii de tip FACTS, sisteme de monitorizare online, sisteme de automatizare, soluții de Digital Twin și alte tehnologii digitale.
Rețeaua electrică a următorului deceniu va trebui să răspundă unui sistem energetic tot mai dinamic, caracterizat prin diversificarea surselor de producție, creșterea ponderii energiei regenerabile, dezvoltarea capacităților de stocare, variații mai mari ale fluxurilor de energie și intensificarea schimburilor transfrontaliere.
Cum vor fi finanțate investițiile
Programul de peste 12 miliarde de lei presupune utilizarea mai multor surse de finanțare. Transelectrica are în vedere sursele proprii generate de activitatea companiei, veniturile provenite din alocarea capacităților de interconexiune pentru investițiile eligibile, finanțări bancare și de la instituții financiare internaționale, precum și instrumente ale pieței de capital.
Fondurile europene nerambursabile reprezintă, de asemenea, o componentă importantă pentru accelerarea modernizării RET și pentru susținerea unor proiecte strategice.
Diversificarea surselor de finanțare permite susținerea unui program investițional de asemenea amploare și valorificarea instrumentelor europene disponibile pentru modernizarea infrastructurii energetice.
Cum ar trebui să arate rețeaua României în 2035
Cele 117 lucrări nu trebuie privite separat. Împreună, ele conturează arhitectura unei Rețele Electrice de Transport mai puternice la 400 kV, mai bine interconectate cu sistemele vecine, mai digitalizate și mai capabile să integreze noile capacități de producție și stocare. Închiderea inelului național de 400 kV, dezvoltarea axelor din nordul țării, consolidarea infrastructurii din Dobrogea și Moldova, întărirea coridoarelor către vest, noile stații electrice din zona Bucureștiului și investițiile în tehnologii digitale fac parte din aceeași transformare.
Tranziția energetică a României nu depinde doar de dezvoltarea de noi capacități de producție, ci și de construirea unei infrastructuri capabile să integreze energia produsă, să o transporte în siguranță și să o ducă acolo unde este nevoie.
SURSA: DIRECTMEDIA
