Douăzeci de organizaţii neguvernamentale îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să ceară Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor de integritate, menţionând că în forma actuală aceasta diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, anunță News.ro.
Douăzeci de organizaţii neguvernamentale, alături de avertizori de integritate au transmis, joi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi solicită să ceară Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public.
Organizaţiile reamintesc că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie.
“Organizaţiile şi avertizorii semnatari ai prezentei scrisori vă solicită să cereţi Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost respinsă de către Curtea Constituţională a României, ieri, 13 iulie. Prin urmare, ultimul resort pentru reintroducerea şi rediscutarea acestei legi în Parlament, rămâneţi Dumneavoastră, domnule Preşedinte.
Reamintim că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie”, se arată în scrisoarea deschisă.
Organizaţiile neguvernamentale şi avertizorii de integritate au precizat că legea adoptată nu a transpus articolele din Directivă care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidenţialităţii (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificaţi (art. 6, alin. 3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecţie a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7), prevederea măsurilor reparatorii şi a compensaţiilor integrale pentru prejudicii (art. 21, alin. 8).
“Aceste probleme au fost explicate pe larg, de către organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori, într-o poziţie publică emisă la adoptarea legii în Parlament, comunicată şi către Administraţia Prezidenţială. De asemenea, au fost explicate de către multe alte organizaţii, inclusiv de către avertizori înşişi, oamenii aflaţi în prima linie a dezvăluirii încălcărilor legii. Reamintim şi că, în luna iunie 2022, Consiliul miniştrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat Foaia de parcurs a procesului de aderare a României. Printre criteriile de aderare regăsim şi existenţa unui <<cadru juridic şi instituţional puternic şi eficient pentru protecţia avertizorilor>>, mai precizează sursa citată.
În scrisoarea deschisă sunt menţionate recomandările Consiliului pentru combaterea în continuare a mituirii funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale.
Astfel, statele membre sunt invitate să ofere cea mai largă protecţie avertizorilor; să permită raportările anonime şi să asigure protecţie relevantă celor care sunt ulterior identificaţi şi pot suferi represalii.
Semnatarii scrisorii deschise reamintesc că un articol care oferea protecţie avertizorilor care au raportat anonim, dar au fost ulterior identificaţi, a fost înlăturat din proiectul de lege privind avertizorii în interes public, ca urmare a amendamentelor adoptate de Camera Deputaţilor.
“În mod evident, în acest moment, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la OCDE.
Reamintim şi că Raportul privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeană tot ieri, 13 iulie, identifică protecţia avertizorilor de integritate drept o temă de preocupare, menţionând, referitor la legea adoptată de Parlament, că: <<Unele amendamente au ridicat îngrijorări, în special din partea Procurorului Şef European, iar guvernul şi-a exprimat intenţia de a ajusta proiectul de lege, deoarece procesul legislativ este încă în desfăşurare>>. În acest context, mai reamintim şi că reprezentanţii Ministerului Justiţiei prezenţi la dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, în care s-au adoptat amendamentele controversate, au explicat în mod repetat că acestea contravin cerinţelor Comisiei Europene, discutate şi negociate de către Minister, în procesul de adoptare a acestei legi de transpunere a Directivei europene în materie”, mai precizează scrisoarea deschisă.
Organizaţiile neguvernamentale şi avertizorii de integritate afirmă că acest proiect de lege este unul fundamental pentru statul de drept.
“De asemenea, aşa cum se arată în preambulul Directivei, raportările şi divulgările publice, făcute de către avertizori, <<alimentează sistemele naţionale şi europene de aplicare a legii cu informaţii care permit depistarea, investigarea şi urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparenţa şi responsabilizarea>> şi contribuind la <<bunăstarea societăţii>>. De aceea, proiectul de Lege privind protecţia avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept, şi, chiar şi în al 11 ceas, ne exprimăm speranţa că România va reuşi totuşi să adopte o lege cu adevărat europeană şi care să răspundă interesului public, angajamentelor europene şi internaţionale ale României şi nu scopurilor ilicite ale unor grupuri de interese.
Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm, Domnule Preşedinte, să faceţi uz de prerogativele constituţionale şi să reîntoarceţi către Parlament legea care, în forma sa actuală, nu îndeplineşte standardele democratice la care România s-a obligat”, mai precizează scrisoarea deschisă.
Documentul este semnat de: ActiveWatch, Asociaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Română pentru Transparenţă I Transparency International Romania, European Ethics & Compliance Association, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Federaţia Sindicală Hermes, Federatia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Asociaţia Kompatibil, Asociaţia Miliţia Spirituală, Asociaţia Respiro, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Centrul FILIA, Asociaţia Mediawise Society, Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Frontline Club Bucharest, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Scrisoarea deschisă a fost semnată şi de avertizori de integritate: Camelia Imbăruş, Cristina Rusu, George Epurescu, Cătălin Gomboş, Adrian Valentin Moise, Ştefan Neagu.
”Pentru mine este foarte important ca această lege care transpune o directivă europeană să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci şi în spiritul ei şi să avem o situaţie cu care realmente putem să ne ajutăm în continuare. După părerea mea, orice alt comentariu şi orice altă discuţie sunt premature în această etapă în care ne aflăm acum. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”, a declarat recent preşedintele Klaus Iohannis, întrebat cum vede legea avertizorilor de integritate atacată la CCR de către USR şi referitor la care procurorul şef europeanCodruţa Kovesi spunea că ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană pentru a activa mecanismul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
