Sfânta Cuvioasă Mucenică Eugenia (Evghenia) este pomenită în calendarul creştin ortodox în ziua de 24 decembrie.
Sfânta Eugenia s-a născut la Roma, într-o familie ce făcea parte din înalta aristocraţie. Tatăl său, Filip, era guvernator al Egiptului şi preluând această funcţie s-a mutat de la Roma în Alexandria, împreună cu familia.
În Alexandria, tânăra Eugenia, foarte frumoasă şi cu o educaţie solidă, bună cunoscătoare a celor două culturi, greacă şi latină, a intrat ca din întâmplare, sau mai bine zis din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în posesia unei cărţi ce cuprindea epistolele Sfântului Apostol Pavel, pe care citind-o cu luare-aminte, a aflat că unul este Dumnezeul cel adevărat, Care a făcut toată lumea.
Mintea ei îndată s-a luminat şi a crezut în Hristos cu inimă neîndoită, dar cu gura nu îndrăznea a-L mărturisi pe faţă temându-se de mânia părinţilor săi.
A fugit de acasă şi a intrat într-o mănăstire de călugări, pretinzând că este famen. A dus o viaţă de asceză deosebită.
Tatăl Sfintei Eugenia, descoperind noua viaţă a fiicei sale, s-a botezat în credinţa creştină, împreună cu toată familia, şi a renunţat la funcţia sa. Pentru această alegere, tatăl Sfintei Eugenia a fost omorât de cel care a fost numit în locul său, noul guvernator al Egiptului, prin ucigaşi plătiţi.
Sfânta Eugenia a fost ucisă în timpul prigoanei dezlănţuite de împăratul roman Galeriu (305-311), chiar în ziua Naşterii Domnului.
* Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Naşterii Domnului. Este zi de post mai aspru decât celelalte zile, deoarece se ajunează până seara. Spre seară, se obişnuieşte să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Prorocului Daniel şi al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16).
Tot în seara de ajun, se obişnuieşte a mânca turtele de Crăciun, foi subţiri de cocă coapte pe plită care se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) şi se presară cu nucă măcinată, numite „Scutecele lui Iisus”.
În Ajunul Crăciunului se citesc „Ceasurile Împărăteşti” şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Dacă Ajunul Crăciunului este într-o zi sâmbătă sau de duminică, cum cade în acest an, rânduiala Ceasurilor Împărăteşti se face în vinerea dinainte, această zi devenind „zi aliturgică” (zi în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie), scrie Agerpres.
