30 de autorităţi ale administraţiei publice locale din România – 4 consilii judeţene, 6 municipii, 6 oraşe şi 14 comune- au fost premiate cu „Eticheta Europeană pentru Excelenţă în Buna Guvernare”

30 de autorităţi ale administraţiei publice locale din România – 4 consilii judeţene, 6 municipii, 6 oraşe şi 14 comune- au fost premiate cu „Eticheta Europeană pentru Excelenţă în Buna Guvernare” (EloGE), joi, la Palatul Victoria, în cadrul unui eveniment organizat de către Secretariatul General al Guvernului, în parteneriat cu Consiliul Europei, iniţiator al proiectului.

În cadrul programului, aflat la prima ediţie în România, s-au înscris 58 de unităţi administrativ teritoriale, din 22 de judeţe ale ţării.

Autorităţile locale laureate cu EloGE sunt: consiliile judeţene Timiş, Botoşani, Ialomiţa, Ilfov; municipiile Roman (judeţul Neamţ), Moineşti (judeţul Bacău), Râmnicu Vâlcea (judeţul Vâlcea), Galaţi (judeţul Galaţi), Câmpina (judeţul Prahova) şi Buzău (judeţul Buzău) ; oraşele Uricani (judeţul Hunedoara), Bolintin-Vale (judeţul Giurgiu), Seini (judeţul Maramureş), Măgurele (judeţul Ilfov), Sărmaşu (judeţul Mureş), Abrud (judeţul Alba) ; comunele Drăgoteşti (judeţul Gorj), Sadu (judeţul Sibiu), Floreşti (judeţul Cluj), Grinţieş (judeţul Neamţ), Negrileşti (judeţul Galaţi), Căbeşti (juudeţul Bihor), Bălţaţi (judeţul Iaşi), Cumpăna (judeţul Constanţa), Şcheia (judeţul Suceava), Săveni (judeţul Ilfov), Mărăcineni (judeţul Argeş), Măgurele (judeţul Prahova), Băiuţ (judeţul Maramureş) şi Coşula (judeţul Botoşani).

Secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, a transmis laureaţilor că pot deveni un model de bune practici pentru colegii lor din administraţiile locale, astfel încât la ediţia de anul viitor numărul participanţilor, dar şi al câştigătorilor, să fie unul mai mare.

„Apreciez foarte mult că dumneavoastră v-aţi înhămat la o muncă suplimentară, cunosc, cred eu, destul de bine provocările pe care le aveţi la nivelul autorităţilor locale, fie că sunt comune, oraşe, municipii, consilii judeţene. (…) Pentru cei care v-aţi calificat, pentru cei care veţi beneficia de această onorantă titulatură pentru un an de zile, sper să deveniţi un exemplu de bună practică şi pentru ceilalţi (…) în aşa fel încât la următoarea astfel de activitate să fie înscrise, să participe un număr mult mai mare de localităţi şi de autorităţi locale din România care să beneficieze de această etichetă recunoscută, europeană. (…) Este important pentru noi că facem acest pas, este important pentru Consiliul Europei că ne-a făcut oportună această deschidere şi cred că demersul acesta comun ne dovedeşte că atunci când există determinare, bună credinţă, competenţă lucrurile nu cum să nu ne iasă. Asta cu atât mai mult cu cât această etichetă se circumscrie celor 12 principii de guvernanţă publică locală care, constat, cu mare plăcere, că încep să nu mai fie pentru noi, pentru localităţile dumneavoastră, pentru cetăţenii din România, doar simple deziderate. (…) Este important pentru România, este important pentru calitatea serviciului administrativ din România în aşa fel încât dumneavoastră să fiţi laureaţi şi anul viitor după ce expiră această etichetă şi cât mai multe comunităţi din România să ni se alăture”, a declarat Neacşu.

Şeful Direcţiei Guvernare Democratică (Consiliul Europei), Daniel Popescu, a explicat că adoptarea la nivelul Consiliului a acestui mecanism, bazat pe 12 principii, a avut în vedere recunoaşterea bunei guvernanţe locale, şi de la momentul iniţierii, în urmă cu peste 15 ani, este implementat în peste 20 de state membre ale Consiliului Europei.

„Am dorit să reprezentăm acest mecanism, aceste 12 principii, prin care guvernanţa este bună şi este recunoscută ca atare, printr-un simbol, şi acest simbol este cel al unui dodecaedru, deci un corp cu 12 feţe, fiecare principiu pe fiecare faţă. Dodecaedrul este un simbol al perfecţiunii, pentru Platon, de altfel, există forme de dodecaedru în natură, cristalizate. (…) Aceste principii au fost adoptate de către o conferinţă ministerială şi de către Consiliul de miniştri al Consiliului Europei. Sunt peste 20 de ţări care implementează eticheta la ora actuală şi suntem convinşi că acest lucru va continua să progreseze.(…) E primul exerciţiu de acest fel în România şi noi ştim foarte bine că impactul, influenţa unei asemenea etichete, fie ea EloGE sau Iso 9001, depinde, în principal, de cât de cunoscută este, de notorietate. Noi sperăm ca această etichetă să câştige notorietate în România şi, deci, să-şi crească impactul. Şi, desigur, ne bazăm pe cei care au obţinut-o, dar şi pe cei care nu au obţinut-o, să continue să o promoveze. De asemenea, noi sperăm că dumneavoastră ne veţi ajuta să îmbunătăţim acest proces”, a afirmat Popescu.

În context, oficialul CE a anunţat că în două săptămâni, la Riga, se va desfăşura o reuniune a reprezentanţilor platformelor naţionale participante în vederea îmbunătăţirii acestui proces de evaluare.

Potrivit secţiunii dedicate „Etichetei Europene pentru Excelenţă în Buna Guvernare” de pe site-ul SGG, ELoGE se bazează pe autoevaluarea municipalităţilor de către oficialii locali, consilierii aleşi şi cetăţeni. Prin angajamentul de a aplica Indicatorul de referinţă, administraţiile locale sunt de acord să îşi măsoare performanţa în raport cu fiecare dintre cele 12 principii. De asemenea, oferă cetăţenilor o platformă prin care să evalueze performanţa autorităţii locale.

Cele 12 principii ale bunei guvernări democratice stabilite de către Consiliul Europei sunt: participarea cetăţenilor, desfăşurarea corectă a alegerilor şi reprezentarea; receptivitate; eficienţă şi eficacitate; deschidere şi transparenţă; stat de drept; comportament etic; capacitate şi competenţă; inovare şi deschidere către noutate; sustenabilitate şi orientare pe termen lung; management financiar solid; drepturile omului, diversitate culturală şi coeziune socială; responsabilitate.

Sursa: AGERPRES

Articolul 30 de autorităţi ale administraţiei publice locale din România – 4 consilii judeţene, 6 municipii, 6 oraşe şi 14 comune- au fost premiate cu „Eticheta Europeană pentru Excelenţă în Buna Guvernare” apare prima dată în Ecopolitic.