Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 7 octombrie.
Cei doi Sfinţi Mucenici au fost senatori romani şi cei mai apropiaţi demnitari ai împăratului Maximian Daia (286-305).
Sfinţii mucenici Serghie şi Vah erau de neam roman, „mari senatori şi cei dintâi nobili de la curtea împăratului Maximian, care îi iubea mult şi îi cinstea pentru priceperea şi vitejia lor în războaie, precum şi pentru credinţa în slujbă. Nimeni nu putea în nici un chip să se apropie de împărat şi să ceară ceva de la el, decât numai prin aceşti credincioşi sfetnici ai lui. În astfel de cinste împărătească erau, cinste pe care nimeni altul n-o avea”. (Vieţile Sfinţilor)
Aceşti doi demnitari erau creştini, însă îşi tăinuiau credinţa de frica împăratului, căci mânia şi iuţimea lui Maximian împotriva credincioşilor erau neîmblânzite.
Unii dintre cei apropiaţi, din invidie pentru dragostea ce le-o arăta împăratul şi voind să atragă asupra lor mânia lui Maximian, i-au pârât că sunt creştini şi că s-au lepădat de închinarea la idoli.
Cu greu a acceptat Maximian că Serghie şi Vah ar putea fi creştini şi în timpul unei ceremonii la templu i-a îndemnat să participe la ritual. Aceştia au refuzat, mărturisind credinţa în Hristos.
Au fost legaţi cu lanţuri şi purtaţi pe străzile Romei, după care au fost trimişi în părţile de răsărit ale imperiului pentru judecată, pentru că fiind apropiaţi ai împăratului Maximian şi pentru că acesta îi preţuia mult nu a vrut să îi supună el însuşi la suferinţă.
Sfinţii Mucenici au plecat din Roma, fiind duşi în lanţuri, şi trecând prin multe oraşe au ajuns într-o cetate în care se afla un guvernator al regiunii, cunoscut ca persecutor sângeros al creştinilor.
Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah au fost supuşi la chinuri pentru a renunţa la credinţa creştină. Sfântul Vah a murit în timpul acestora, iar Sfântului Serghie i-a fost tăiat capul, după ce a îndurat multe suferinţe, dar nu şi-a lepădat credinţa.
Capetele acestor Sfinţi Mucenici au fost aduse în ţara noastră de către domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521) şi depuse la Mănăstirea Curtea de Argeş. Sfintele moaşte au fost mutate la Catedrala mitropolitană din Craiova în 1949, scrie Agerpres.
