Dintre obiectele de mare valoare artistică şi istorică, dar mai ales religioasă, la Mănăstirea Neamţ, în biserica voievodală „Înălţarea Domnului”, se afla icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, datând din anul 665 şi pictată în Lida, patria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, considerată a fi cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre.
Icoana a fost dăruită de împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în anul 1429, scrie Agerpres.
Aflată în naosul bisericii, icoana reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul Iisus ţinut pe braţul stâng, iar pe verso este pictat Sfântul Gheorghe, fiind ostaş cu capul descoperit, stând pe scaun cu balaurul (simbolizând păcatele şi patimile) sub picioare, în mâna dreaptă având suliţa, iar în cea stângă sabia.
Această icoană este cunoscută cu numele de „Lidianca” pentru că ar fi o copie după o icoană a Maicii Domnului din Lida şi pentru că are chipul Sfântului Gheorghe, originar din Lida.
Pictura este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre preţioase între anii 1844-1845, în timpul stareţului Neonil.
Icoana Maicii Domnului de la Neamţ este o icoană procesională, dar şi o icoană protectoare, care a întreţinut evlavia credincioşilor şi a monahilor, fiind considerată şi protectoarea călugărilor.
Potrivit basilica.ro, tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a icoanei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida (oraş din Israel), reprezentând chipul Maicii Domnului.
Biserica din Lida a fost ridicată în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe vremea când Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan propovăduiau în acele locuri. Cei doi apostoli au rugat-o pe Preasfânta Fecioară să binecuvânteze biserica nou ridicată şi să o sfinţească prin venirea sa. Maica Domnului i-a trimis înainte, cu binecuvântare, iar ei, mergând, au aflat pe un stâlp ce întărea clădirea bisericii chipul Fecioarei, făcut nu de mână, ci de Dumnezeu. A mers şi Preasfânta Maică acolo şi, văzându-şi chipul său şi mulţimea de popor ce crezuse în Hristos, s-a veselit cu duhul şi a dat acelei icoane darul şi puterea facerii de minuni.
În anul 665, înainte de a fi hirotonit patriarh, Sfântul Gherman al Constantinopolului s-a închinat la Sfântul Mormânt, prilej cu care a văzut şi icoana Maicii Domnului din Lida. A pus meşteri aleşi să picteze o icoană exact după cea originală, iar pe verso chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, originar din Lida.
De aici a primit această icoană, care a fost dăruită de împăratul Bizanţului lui Alexandru cel Bun, pentru a fi protejată de persecuţiile împotriva icoanelor, denumirea de „Maica Domnului Lidianca”.
