Controversatul Batalion Azov e adus mai mereu în discuție de către Federația Rusă pentru a justifica invadarea Ucrainei care, potrivit Moscovei, este acaparată de grupări naționaliste, scrie site-ul defenseromania.ro.
Publicaţia „România Liberă” a publicat un amplu material cu privire la batalionul Azov, citând informații apărute în presa internațională despre această grupare paramilitară radicală, care preia simboluri și narativ german nazist din anii 1930.
Astfel, odată cu apariția a ceea ce ar putea fi numit un embrion de “armată populară” ucraineană și cu recrutarea în masă a civililor, presa, precum Le Monde, în numărul datat din această dimineață, explică în detaliu, într-un reportaj la fața locului, cum se înrolează civilii în feluritele formațiuni de apărare, inclusiv în faimosul batalion Azov.
Ziarul francez Liberation scrisese deja despre importanța reală a faimosului batalion Azov, gruparea paramilitară ucraineană a cărei existență este deseori folosită ca pretext pentru a justifica pretinsa „denazificare” a Ucrainei de către forțele lui Putin.
La fel mai scrie și Washington Post despre Azov, un grup paramilitar compus din voluntari, creat pe 5 mai 2014, numele trimițând la Marea Azov, astăzi în mare măsură sub jugul Rusiei, de la anexarea Crimeei încoace. Batalionul s-a remarcat atunci când luptătorii săi au recucerit orașul Mariupol de la separatiștii pro-ruși în 2014. Pe teren militar, Ucraina a integrat Azov în Garda sa națională (echivalentul jandarmeriei), în toamna aceluiași an.
Inițial, Azov avea doar câteva sute de oameni. Astăzi, acest regiment are 3.500 până la 5.000 de luptători. Recrutări active sunt în curs de desfășurare. În realitate, cum o explică în detaliu Libération, compoziția grupării Azov este mult mai heteroclită, iar din acest grup au făcut și fac parte și anarhiști sau feluriți patrioți naționaliști nu neapărat de extrema dreaptă.
Le Monde amintește acest detaliu fundamental deseori ignorat: majoritatea acestor tineri voluntari nu au nici o amintire despre URSS, iar întreaga simbolică și nostalgia unora din vechile generații pentru acea epocă nu le spune nimic, pentru că ei sunt născuți după aceea.
În 2015, când Azov a fost integrat în forțele regulate ucrainene, batalionul avea ceva peste 1000 de oameni, iar Le Monde scrie deschis că, într-o atmosferă de euforie de tip Rambo și o imitație de filme americane, într-adevăr unii membri au defilat cu făclii și simboluri de extrema dreaptă care au putut fi interpretate ca fiind de tendință neo-nazistă. În alegeri, însă, extrema dreaptă ucraineană n-a depășit niciodată 2% din voturi, de 15 ori mai puțin decât extrema dreaptă franceză, de pildă, mai scrie sursa citată.
The Daily Telegraph, la rândul său, oferă un reportaj din interiorul unei unități Azov: citim despre eficacitatea lor în a folosi dronele, publicând ulterior video-uri foarte bine montate, dar și în a ucide generali ruși.
Daily Telegraph scrie că ei nu au candidat niciodată ca partid în alegerile naționale, ba chiar că unii candidați ai săi au avut individual performanțe extrem de proaste la alegerile locale, un semn clar despre cât de departe e ideologia grupării Azov de preocupările ucrainenilor obișnuiți, care de ani de zile i-au văzut ca un grup marginal, fericit să își facă selfie-uri cu arme.
