USR a sesizat astăzi Curtea Constituțională pe legea prin care PSD, PNL, UDMR și AUR au dat undă verde construcției de hidrocentrale mici în ariile protejate.
„USR a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea și funcționarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca și cum ți-ai tăia o mână și ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a crește producția de energie cu 0,4%. Distrugem ariile naturale protejate pentru un câștig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbește pentru a îmbunătăți cadrul legal. De ce? Doar pentru că niște băieți deștepți au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcții ceaușiste din care s-au îmbogățit firmele lor de casă. Iar acum vor să își desăvârșească opera, să acopere aceste ilegalitați constatate deja de către instanțele de judecată și să mai pompeze niște sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure și copiii și nepoții noștri. Invocarea războiului și a nevoii de siguranță energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice. Nu se asigură cu proiectele astea ceaușiste, din care se îmbogățesc niște șmecheri. Nu e nicio siguranță energetică! Cu sub 1% creștere a producției nu se îmbunătățește nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului și călcarea în picioare a principiilor de funcționare a statului de drept”, declară deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției.
„USR se împotrivește legii din mai multe considerente. Pe de o parte, nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local și, implicit, a sănătății oamenilor. Ceea ce știm sigur este, însă, că vom avea de plătit amenzile usturătoare pe care Comisia Europeană le va stabili pentru România ca parte a procedurii de infringement. Pe de altă parte, legea îi scapă de răspundere penală pe care care au cheltuit sute de milioane de euro pe construcții ilegale, bani care au intrat în buzunarele băieților deștepți de la firmele de partid. De fapt, de asta a și fost adoptată legea pe repede-înainte, de asta și-au dat mâna PSD, PNL, UDMR și AUR”, declară deputatul USR Adrian Giurgiu.
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituționalitate.
Printre ele, încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care există diferențe majore de conținut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților săptămâna trecută. Practic, se poate spune că au fost discutate două proiecte de lege total diferite din perspectiva conținutului.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
„O lege care exonerează «poluatorul» de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact și a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituțională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătății. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum și a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă și stabilirea soluțiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menționat, precum și identificarea autorităților responsabile în situația dezastrelor ecologice, pe principiul «poluatorul plătește». În condițiile în care legea ridică protecția garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, «imunitate» proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător și sănătatea umană este unul major”, arată USR în sesizare.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligațiilor și responsabilităților României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 și 288 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, nr. 60/2007 privind privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și în Directiva nr. 52/2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
