Peste 5000 de noi specii de virusuri au fost descoperite în apa oceanelor, conform unui nou studiu publicat la 7 aprilie în jurnalul Science, transmite LiveScience, potrivit Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au analizat zeci de mii de mostre de apă din diferite zone ale globului, în căutarea virusurilor ARN, din aceeaşi familie extinsă cu noul coronavirus. Aceste virusuri sunt mai puţin cunoscute prin comparaţie cu virusurile ADN, conform autorilor studiului.
Diversitatea virusurilor nou descoperite este atât de mare încât cercetătorii au propus dublarea numărului de grupe taxonomice necesare pentru a clasifica virusurile ARN, de la cele 5 încrengături existente la 10 încrengături (diviziune a regnului animal sau a celui vegetal, superioară clasei).
„Există atât de multă diversitate nouă aici – şi o întreagă nouă încrengătură, Taraviricota, a fost descoperită peste tot în oceane, ceea ce sugerează că sunt importante din punct de vedere ecologic”, a comentat coordonatorul noului studiu, Matthew Sullivan, profesor de microbiologie la Ohio State University.
Studiile asupra virusurilor ARN s-au concentrat în special asupra celor care provoacă boli, conform lui Sullivan. Printre virusurile ARN cunoscute mai bine se numără virusul gripal, Ebola şi noul coronavirus care provoacă COVID-19.
„Am dorit să le studiem la scară foarte mare şi să explorăm un mediu insuficient explorat”, a mai susţinut Matthew Sullivan.
În cadrul studiului au fost analizate 35.000 de mostre de apă provenind din 121 de locuri din toate cele cinci oceane ale globului. Cercetătorii fac parte din Tara Oceans Consortium, un proiect global pentru studierea impactului schimbărilor climatice asupra oceanului.
Ei au examinat secvenţele genetice extrase din plancton (microorganisme care sunt gazde obişnuite pentru virusuri), conform cercetătorilor. Cercetătorii au analizat secvenţe aparţinând unor virusuri ARN urmărind o genă extrem de veche denumită RdRp, care se găseşte în virusurile ARN dar este absentă din alte virusuri şi celule. Ei au reuşit să identifice peste 44.000 de secvenţe ce conţineau această genă. Însă gena RdRp are vârsta de ordinul miliardelor de ani şi a evoluat de foarte multe ori. Pentru că evoluţia acestei gene este extrem de dificil de urmărit de-a lungul unor intervale de timp atât de mari, cercetătorii au întâmpinat dificultăţi în determinarea relaţiei evolutive dintre diferitele secvenţe şi au apelat la inteligenţa artificială pentru a putea organiza datele obţinute.
În total, au fost identificate aproximativ 5.500 de noi specii de virusuri ARN care corespund celor cinci încrengături existente, precum şi cinci noi categorii pentru care autorii studiului au propus includerea de noi încrengături în tabloul taxonomic general – acestea au fost denumite Taraviricota, Pomiviricota, Paraxenoviricota, Wamoviricota şi Arctiviricota.
Speciile de virus din încrengătura Taraviricota sunt mai abundente în apele temperate şi tropicale, în timp ce virusurile din încrengătura Arctiviricota sunt abundente în Oceanul Arctic, conform cercetătorilor care au mai precizat că înţelegerea modului în care gena RdRp s-a modificat de-a lungul timpului poate să ofere o mai bună înţelegere a modului în care formele de viaţă primordiale au evoluat pe Pământ.
„Se presupune că RdRp este una dintre cele mai vechi gene – care exista încă dinainte de a fi nevoie de ADN. Astfel, noi nu urmărim să identificăm doar originile virusurilor, ci urmărim să identificăm originile vieţii înseşi”, a susţinut şi Ahmed Zayed, cercetător în microbiologie la Ohio State University şi co-autor al studiului.
sursa – AGERPRES
