Preşedintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională trei legi adoptate de Parlament. Este vorba despre legile referitoare la prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie , statutul deputaţilor şi senatorilor, şi trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău
- Prima sesizare se referă la modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, lege care a fost trimisă de către Parlament preşedintelui în vederea promulgării la data de 10 iulie.
„Această lege a fost dezbătută şi adoptată de Camera decizională în cadrul unei sesiuni extraordinare, convocată prin Decizia nr. 5 din 27 iunie 2018 pentru perioada 2 – 19 iulie. Llegea a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie. Pe de o parte, a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar pe de altă parte înscrierea acestei legi pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a acestei Camere s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (2)”, precizează Iohannis.
În sesizare se mai arată, printre altele, că, potrivit art. 66 alin. (3) din Constituţie, convocarea Camerelor în sesiune extraordinară se face de către preşedinţii acestora. Totodată, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaţilor.”În cazul de faţă însă preşedintele Camerei Deputaţilor nu îşi delegase atribuţiile, în Monitorul Oficial o asemenea decizie nefiind publicată”, spune preşedintele.
Preşedintele mai spune că prin modificările aduse legii se consacră posibilitatea de a obţine foloase nemateriale, care pot îmbrăca diverse forme şi prin aceasta, urmare a noii reglementări, sunt scoase din sfera ilicitului penal, în mod nejustificat, multiple activităţi, cum ar fi oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil pe liste de candidaturi ale unui partid în cazul unor alegeri locale sau parlamentare etc.
Klaus Iohannis a mai sesizat CCR asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care a fost transmisă de Parlament spre promulgare la data de 10 iulie.
Preşedintele atrage atenţia printre altele că este încălcată Legea fundamentală în prevederea potrivit căreia „în baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţionează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale”.
„Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituţionalitate se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale sau între aleşii locali şi autorităţile publice centrale, respectiv între potenţialii investitori şi autorităţile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei iniţiative legislative”, spune sesizarea transmisă CCR.
Preşedintele mai spune că, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice centrale şi locale, este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă, în condiţiile enumerate de legea penală.
Totodată sesizarea spune că prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de Codul penal.
Se mai arată că instituirea posibilităţii de intermediere între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale este una contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, încălcând Constituţia, un astfel de mecanism instituit în favoarea deputaţilor şi senatorilor neputând să se bazeze pe mandatul reprezentativ.
- A treia sesizare a preşedintelui adresată CCR se referă la Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău.
Potrivit documentului, amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor modifică substanţial obiectul de reglementare al legii adoptate de Senat, aducând chiar o modificare a regimului general al transferului domenial al bunurilor proprietate publică, contrar scopului iniţial al legii.
Preşedintele apreciază că, prin completarea actului normativ, în sensul adăugării posibilităţii trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale prin lege, fără a se face distincţie după cum bunurile sunt proprietate publică exclusivă sau neexclusivă, face ca norma să fie neclară şi lipsită de precizie şi previzibilitate.
