Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, ia apărarea invaziei ruse din Ucraina într-un interviu acordat joi agenţiei Associated Press, dar spune că nu se aştepta ca acest conflict care durează de zece săptămâni „să treneze aşa”, conform Agerpres.
El s-a exprimat de asemenea împotriva folosirii de arme nucleare în Ucraina, dar nu a spus dacă preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să lanseze un astfel de atac.
Lukaşenko a afirmat că Moscova, care a lansat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei, parţial şi de pe teritoriul Belarusului, a fost nevoită să acţioneze deoarece Kievul „provoca Rusia”.
„Dar nu sunt suficient de implicat în această problemă pentru a spune dacă (războiul – n.r.) merge conform planului, cum spun ruşii. Spun ce simt eu”, a declarat el de la Palatul Independenţei din Minsk.
„Vreau să subliniez din nou: simt că operaţiunea asta trenează”, a afirmat liderul belarus.
Sprijinul lui Lukaşenko pentru război a atras critici şi sancţiuni internaţionale împotriva Minskului. Unele trupe ruseşti au fost trimise de pe teritoriul Belarusului în Ucraina, iar Lukaşenko şi-a exprimat public sprijinul pentru aliatul său, care a pompat miliarde de dolari în sprijinirea economiei belaruse, de tip sovietic şi controlată de stat, cu energie ieftină şi împrumuturi.
Însă, în interviul pentru AP, Lukaşenko a spus că el şi ţara sa sprijină pacea şi au făcut apel în mod repetat la încetarea „războiului”, un termen pe care Kremlinul refuză să îl folosească, numind în schimb invazia „operaţiune militară specială”.
„Categoric nu acceptăm niciun război. Am făcut şi facem totul acum pentru a nu exista un război. Datorită mie au început negocierile dintre Ucraina şi Rusia”, a mai declarat el.
Lukaşenko a spus totodată că folosirea de arme nucleare în Ucraina este „inacceptabilă deoarece este chiar lângă noi, nu suntem dincolo de ocean, ca SUA”.
„Este inacceptabil şi pentru că ar putea arunca Pământul de pe orbită, cine ştie unde. Dacă Rusia este sau nu capabilă să facă asta, aceasta este o întrebare pe care trebuie să o adresaţi conducerii ruse”, a mai afirmat liderul de la Minsk.
Rusia „prin definiţie nu poate pierde războiul”, a adăugat el, observând că Belarusul este singura ţară alături de Moscova, în timp ce „până la 50 de state şi-au unit forţele” de partea Ucrainei.
Lukaşenko a mai declarat că Putin nu caută un război direct cu NATO şi că Occidentul ar trebui să se asigure că nu va izbucni unul.
„Cel mai probabil, el nu vrea o confruntare globală cu NATO. Folosiţi asta şi faceţi totul să nu se întâmple (un război). Altfel, chiar dacă Putin nu îşi doreşte, armata va reacţiona”, a atenţionat liderul belarus.
Lukaşenko l-a numit pe Putin „fratele său mai mare” şi a spus că liderul rus nu are „cu niciunul dintre liderii lumii relaţii mai strânse, mai deschise sau mai prieteneşti ca cele cu preşedintele Belarusului”.
Relaţia lor este foarte strânsă în ultima perioadă, dar a fost mai instabilă în ultimii ani. Înainte de alegerile contestate din 2020 care au dus la proteste masive, reprimate de Lukaşenko, el a acuzat deseori Kremlinul că încearcă să îl forţeze să renunţe la bunuri economice de preţ şi să renunţe la independenţa ţării.
Confruntat cu sancţiuni dure după ce a suprimat în mod brutal protestele, liderul belarus a început să accentueze nevoia de a contracara în comun presiunea occidentală şi s-a întâlnit cu Putin deseori, subliniind relaţiile lor strânse.
Sprijinul lui Lukaşenko pentru invazie nu a presupus şi trimiterea de trupe în Ucraina, dar el a fost totuşi criticat de opoziţia belarusă, care cere mai multe sancţiuni împotriva sa şi a ţării.
Reprezentanţii opoziţiei spun că belaruşii de rând nu sprijină invazia. Sute de belaruşi care trăiesc în Ucraina au fost afectaţi de război, iar unii au devenit voluntari, luptând alături de forţele ucrainene.
Liderul activist de opoziţie belarus Pavel Latuşka a respins joi apelurile la pace ale lui Lukaşenko, spunând că ele „sunt absurde după ce peste 600 de rachete au fost lansate de pe teritoriul belarus, iar ţara a devenit o platformă pentru agresiune”.
„Minskul merită cele mai dure sancţiuni occidentale”, a adăugat el.
Lidera de opoziţie Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, a exprimat o opinie asemănătoare, spunând că Lukaşenko este ‘co-agresor’ şi că „el încearcă să îşi schimbe imaginea de incendiator într-una de pompier şi pacificator”.
Lukaşenko a mai spus în interviul pentru AP, publicat pe site-ul agenţiei americane de presă, că Belarusul nu reprezintă niciun pericol pentru alţii, chiar dacă armata sa a efectuat exerciţii militare în această săptămână.
„Nu ameninţăm pe nimeni şi nu vom ameninţa. În plus, nu putem ameninţa – ştim cine ni se opune, aşa că a dezlănţui un conflict, un război aici, nu este deloc în interesul statului belarus. Prin urmare, Occidentul poate dormi liniştit”, a afirmat el.
El a acuzat Occidentul, şi în special SUA, de alimentarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
„SUA vor să profite de moment, să îşi lege aliaţii de ele, şi au atras Rusia în războiul cu Ucraina. Este scopul lor – să ‘aranjeze’ Rusia, apoi China”, a mai declarat el.
Lukaşenko a mai spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski primeşte ordine de la SUA.
„Astăzi, nu Zelenski conduce Ucraina. Fără supărare, este opinia mea, poate mă înşel”, a declarat el, adăugând că, dacă preşedintele american Joe Biden ar cere asta, „totul s-ar opri într-o săptămână”.
sursa – AGERPRES
