Stabilitatea politică şi dialogul cu investitorii au generat „un alt profil de încredere” pentru România, a declarat premierul Nicolae Ciucă, subliniind că pentru Guvern cel mai important aspect l-a reprezentat asigurarea stabilităţii politice, pentru a dobândi încrederea partenerilor în dialogul pe probleme de securitate.
„Pentru guvern – revenind la latura politică – cel mai important aspect a fost să realizăm stabilitatea politică, în baza căreia să putem să construim, să putem să dobândim încrederea partenerilor noştri pentru tot ceea ce înseamnă dialogul pe probleme de securitate. Securitate fără bani nu se poate, ca atare este nevoie de economie, avem nevoie de investiţii în economie. Şi atunci stabilitatea politică şi dialogul cu investitorii au generat un alt profil de încredere pentru ţara noastră. Nu întâmplător discutăm astăzi de creşterea procentului de investiţii străine directe în România. Nu întâmplător, la nivelul Guvernului, s-a stabilit cea mai mare sumă pentru investiţii din ultimii 32 de ani de la bugetul de stat. Nu întâmplător au fost luate decizii care să pună laolaltă tot ceea ce se întâmplă prin deciziile politice în domeniul economic, pentru că, până la urmă, economia şi resursele sunt cele care generează tot ceea ce este nevoie pentru un profil de securitate consolidat, un profil de pivot pe care ne dorim să îl consolidăm în regiunea Mării Negre”, a spus premierul, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum.
Precizările au venit după ce Nicolae Ciucă a fost întrebat dacă eforturile făcute până în prezent de România pentru asigurarea rezilienţei, în actualul context de securitate, sunt suficiente. Prim-ministrul a replicat că schimbările i-au afectat pe cetăţeni, dar şi instituţiile statului, atât în România, cât şi în ţările membre UE şi NATO. El a menţionat că primul indiciu care prevestea ieşirea din zona de confort a fost invadarea Georgiei.
„Trebuie să pornim de la primele indicii pe care noi a trebuit să le luăm în calcul şi să le analizăm, care oarecum prevesteau ieşirea din acea zonă de confort. Primele indicii s-au petrecut imediat după Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti, când Rusia a invadat Georgia. S-a reuşit atunci o soluţie şi o stabilizare a situaţiei. A urmat anexarea Crimeei, a urmat invazia din estul Ucrainei şi, ulterior, prezenţa militară rusă în sud-estul Mediteranei, în Siria şi consolidarea celor două platforme de proiecţie a forţelor din Crimeea şi din Kaliningrad, concomitent cu consolidarea prezenţei în Mediterană, mai precis, în Latakia, în Siria. Toate acestea au fost elementele pe care a trebuit să le avem în vedere şi oarecum să luăm măsuri”, a spus Nicolae Ciucă.
El a arătat că în ultima perioadă la nivelul UE au fost luate decizii care vizează capacitatea de răspuns a Uniunii, precum crearea unui pachet de forţe de reacţie rapidă. Ciucă a subliniat că România face parte din aceste demersuri, iar prezenţa aliată pe teritoriul ţării noastre reprezintă o decizie politică importantă care are relevanţă atât pentru Alianţă, cât şi în interiorul Uniunii Europene. Premierul a făcut referire totodată la decizia de alocare a 2,5% din PIB pentru apărare.
„Din punct de vedere al componentei politice, cea mai importantă a fost decizia de a aloca 2% din buget pentru apărare. Anul acesta, pornind de la provocările din ce în ce mai intense şi din ce în ce mai aproape de teritoriul ţării noastre, la nivelul CSAT, la propunerea preşedintelui României s-a luat decizia ca începând de anul viitor să alocăm 2,5%. Este o linie pe care s-au înscris majoritatea ţărilor aliate pentru că avem nevoie ca împreună să construim capabilităţi interoperabile care să fie în măsură să asigure forţa de răspuns în faţa oricărei provocări de natură militară”, a spus Nicolae Ciucă.
În ce priveşte politica externă, premierul a vorbit despre întâlnirile bilaterale menite să susţină parcursul statelor din Balcanii Occidentali.
„Din punct de vedere al politicii externe – pentru că a fost o altă latură pe care ne-am axat eforturile noastre – a trebuit să ţinem cont de tot ceea ce înseamnă provocările în regiunea Mării Negre. Balcanii au reprezentat de asemenea o provocare pentru noi şi dincolo de prezenţa militară şi diplomatică au fost o serie întreagă de întâlniri bilaterale şi am încercat să coagulăm tot ceea ce putea să fie instrumentat, astfel încât să sprijinim şi să ne aducem aportul la toate proiectele şi la sprijinirea parcursului pe care ţările din Balcanii Occidentali şi-l doresc, astfel încât să poată să îşi îndeplinească obiectivele de ţară”, a spus Ciucă.
Premierul a declarat că Guvernul a primit sprijin în demersurile sale atât de la societatea civilă, dar şi de la cetăţeni.
„La nivelul Guvernului, sigur, nu este deloc uşor, nu este simplu. Guvernul, în sine, se bazează foarte mult pe toate instituţiile statului, pe dialogul şi comunicarea cu societatea civilă. Am primit sprijin enorm de la societatea civilă şi vreau să adaug un argument cât se poate de real: am primit sprijin de la cetăţeanul român. În tot acest ansamblu de provocări, am putut să vedem fiecare dintre noi reacţia românilor în momentul în care acest război a izbucnit, iar chestiunea aceasta – am să spun foarte simplu – ne-a însufleţit şi ne-a dat încredere că putem să mizăm în primul rând pe solidaritate naţională şi după aceea să mizăm pe solidaritatea la nivelul UE şi NATO, solidaritate care în momentul de faţă, din punctul meu de vedere, reprezintă centrul de greutate pentru tot ceea ce urmează să gestionăm în perioada imediat următoare”, a spus Nicolae Ciucă.
