Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în jur de 95.000 de mii de copii aveau părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la finele anului 2017, iar dintre ei, peste 17 mii aveau ambii părinţi plecaţi.
- În marea lor majoritate se află în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie.Și mai grav este faptul că peste 3.700 de copii au fost plasaţi în sistemul de protecţie specială, adică la asistenţi maternali, centre de plasament sau alte persoane.
INS-ul a realizat un studiu din care reies date similare, că aproximativ 100.000 de copii au cel puțin unul din părinți plecat la muncă în străinătate.
- Situația reală este mult mai sumbră, având în vedere că datele care au stat la baza studiului nu sunt complete, doar 31 de centre au furnizat date, din cele 42 existente.
Institutul Național de Statistică a luat în calcul atât date administrative, cât și date statistice, în realizarea acestui studiu. Astfel, din analiza datelor furnizate de Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), reiese că, la sfârșitul anului 2017, circa 95.000 de copii din România aveau unul sau ambii părinți plecați în străinătate, iar 17.000 de copii erau afectați de migrația ambilor părinți.
Regiunea Nord-Est – regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați – 31.000 copii (în special județele Suceava, Iași, Bacău și Neamț)
În ceea ce privește distribuția pe județe, datele de anul trecut arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, aflați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu 31.000 copii (în special județele Suceava, Iași, Bacău și Neamț), urmată de Sud-Est cu 16.000 copii (Galați, Constanța și Vrancea) și de Sud-Muntenia, cu un total de 13.000 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale (aflați cu precădere în județele Prahova, Dâmbovița și Argeș).
- Intitulat ”Efectele economice și sociale ale migratiei asupra copiilor rămași acasă”, documentul arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, aflați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu un total de 31.576 copii (în special județele Suceava – 9.097 copii, Iași – 5.529 copii, Bacău – 5.160 copii și Neamț – 4.636 copii), urmată de Sud-Est cu 16.035 copii (în special județele Galați – 6.174 copii, Constanța – 3.661 copii și Vrancea – 2.648 copii) și de Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale (aflați cu precădere în județele Prahova – 4.897 copii, Dâmbovița – 2.727 copii și Argeș – 2.594 copii).
- Conform studiului, puțin peste 70% dintre copiii rămași acasă locuiau în gospodării în care nu există niciun salariat.
- Cei mai mulți dintre copiii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, majoritatea au vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani.
Dificultățile cu care se confruntă elevii cu părinți plecați, raportate de școli, sunt legate de scăderea randamentului școlar, urmate de dificultățile de relaționare și de comunicare, tulburări de factură emoțională, comportamentale, adaptare, fiziologice, frecvență scăzută/absenteism.
“În România nu există în prezent date statistice oficiale referitoare la fenomenul copiilor cu părinți plecați în străinătate. (…) Date fiind aceste limitări, subliniem caracterul exploratoriu al acestui studiu”, se arată în documentul INS.
