În societatea românească de la sfârşitul secolului XIX se evidenţia un interes febril pentru soluţii de emancipare europeană, aceea fiind prima noastră integrare europeană, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Fac acum o selecţie subiectivă pe care mi-o asum trecând în revistă palate precum cele două Palate ale Băncii Naţionale, frumosul Palat al Cecului, Ateneul Român sau Palatul Regal, clădirea Palat a Academiei de Studii Economice, lângă multe alte construcţii monumentale. Profesorul Noica scrie în cărţile domniei sale că acestea n-ar fi rezistat până acum dacă oamenii care le-au înălţat n-ar fi pus în zidurile ridicate sârguinţă şi pricepere. Domnul Noica nu s-a oprit în aceste 19 cărţi asupra ruinelor unor cetăţi stinse. A ales să cerceteze zidurile vii care dăinuie şi astăzi etalându-şi strălucirea şi, aşa cum vă spuneam, dau eleganţă, dau frumuseţe oraşelor noastre, în special Bucureştiului, şi să adauge detalii despre climatul spiritual responsabil ce a făcut posibil ca acesta să fie înălţate. Un primat dominat de şcoli bune şi cu deosebire de personalităţi ilustre. În societatea românească de atunci, trezită din somnolenţa-i orientală, se evidenţia un interes febril pentru soluţii de emancipare europeană. A fost, ca să spun aşa, prima noastră integrare europeană. Se căuta un ax educaţional în jurul căruia elitele din toate zonele ocupaţionale, în bună parte şcolite în universităţi europene, este adevărat, să desţelenească în largi cercuri sociale, condiţii pentru dezvoltarea durabilă a României moderne”, a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării „Istoria clădirii Şcolii Centrale de Fete”, al cărei autor este Nicolae Şt. Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române.
Nicolae Noica a afirmat că a dat drumul la un ciclu de istorie a unor construcţii din ţară şi a ajuns la volumul 19.
„Vorbim despre Ateneul Român, Palatul Regal, ASE-ul, Universitatea, construcţii emblematice şi reprezentative. Iar Şcoala Centrală de Fete este un model pentru învăţămânul românesc, este un model pentru că aici în 1890 tânărul, la vremea respectivă, arhitect Ion Mincu venea cu o nouă soluţie pentru faţadă: să introducă stilul neoromânesc. Este momentul când a fost introdus stilul neoromânesc în arhitectură de către Mincu. Tot respectul pentru înaintaşi deoarece tot ce am prezentat am găsit în arhivele naţionale unde avem nişte documente extraordinare”, a declarat Nicolae Noica.
El a menţionat că în documentele consultate a aflat despre toate situaţiile de lucrări şi cheltuielile efectuate, precizând că exista un respect pentru meserie.
„Printre documentele din arhive am găsit situaţia definitivă întocmită de Mincu, care avea 179 de pagini, iar la sfârşit situaţia prezentată sintetic. Nu mai suntem în stare să spunem câtă cărămidă, cât beton, cât a costat. Păi noi acum trebuie să înmulţim cu vreo 10 preţurile ca să fim mulţumiţi. Iată de ce eu cred că aici rolul Curţii de Conturi este foarte mare şi foarte important şi ar trebui să recuperăm banii, nu să-i închidem la închisoare. Atât. Recuperat banii. De altfel, fac o paranteză, un excepţional raport al Curţii de Conturi în vreo 20 de volume pe care întâmplător mi l-a dat şi mie domnul preşedinte Busuioc vorbeşte de problema cutremurului. Şi acum două zile au apărut în ziar atenţionările care se fac. Şi îmi pare rău că încă o dată l-am mai invitat pe domnul primar şi l-am rugat să vină aici. Problema asta a cutremurului e o problemă care ne va interesa foarte mult şi ne interesează. Nu facem decât să stăm şi să nu facem nimic”, a spus Nicolae Noica, în timpul dezbaterii.
Sursa: AGERPRES
