Noua Lege a Educației propune reintroducerea admiterii la liceu, potrivit unor surse Stirile TVR. Elevii ar putea da separat de Evaluarea Națională un examen la liceu. Și structura bacalaureatului se modifică, anunță Știrile TVR.
Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, potrivit unui draft al noilor legi ale Educației.
La examen se pot înscrie elevii care au obținut ce puțin nota 5 la evaluarea națională.
Astfel, rămân doar 10% dintre locuri ocupate fără concurs, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
Examenul de admitere la liceu ar urma să se aplice pentru elevii care intră în clasa a V-a în anul următor intrării în vigoare a legii. Asta înseamnă că, dacă legea ar intra în vigoare în anul 2023, elevii care intră în septembrie 2024 în clasa a V-a ar da admiterea la finalul clasei a VIII-a, pe regulile din proiectul de lege, în anul vara anului 2028.
Inspectoratele județene se vor transforma în Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului București (DJIP/DMBIP), ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică.
În legea învățământului superior, potrivit surselor, rectorii pot rămâne la șefia universităților 8 ani, două mandate consecutive.
Bacalaureatul va avea o nouă structură. Probă Matematică susținută și de elevii de la uman, două examene scrise la limbi străine și o probă nouă de competențe „complementare”
În cazul absolvenților de liceu, aceștia primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piaţa muncii.
Și examenul național de Bacalaureat va avea o nouă structură, astfel elevii vor da în loc de probă orală la o singură limbă străină, probe scrise la două limbi străine.
Pentru profilul umanist, filiera teoretică va exista o proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la matematică.
Unele probe ale examenului de Bacalaureat vor putea fi susținute încă de la sfârșitul clasei a XI-a sau pe parcursul ultimul an de liceu. Este vorba despre proba orală la competențe digitale și probele scrise la limbile străine.
Indiferent de profil, la examenul de Bacalaureat, toți candidații vor da un examen scris și unul oral la limba și literatura română.
De menționat că examenul de Bacalaureat în forma din proiect ar urma să se aplice pentru elevii care intră în clasa a IX-a în anul următor intrării în vigoare a legii.
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
e) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;
f) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;
g) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
h) proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
i) Proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la matematică şi o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: informatică, fizică, chimie, biologie;
b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la fizică/ chimie/ biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: fizică, chimie, biologie, matematică sau informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între geografie şi ştiinţe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: istorie, geografie sau ştiinţe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;
e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la matematică;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane: logică, psihologie, sociologie, economie, filozofie;
c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la litera a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.
