Deputata PNL Mara Calista a anunţat, luni, depunerea în Parlament a unui proiect de lege care reglementează modul de exercitare a profesiei de analist comportamental, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Analiştilor Comportamentali, potrivit News.ro.
„Ce ne propunem să facem este următorul lucru – prin acest proiect de lege pe care îl vom depune vom reglementa profesia de analist comportamental. Probabil vă întrebaţi ce este acela un analist comportamental? El este un specialist care gestionează terapiile copiilor cu probleme cu autism, adică să reuşim să îi aducem cât mai aproape de copiii tipici. În ultimii 20 de ani au fost mai mult de 10.000 de copii care au suferit de acest sindrom. Din păcate, organizaţiile neguvernamentale au fost mai mult alături de aceşti copii mai mult decât a fost statul român, prin instituţiile sale şi prin serviciile pe care le punea la dispoziţie”, a afirmat Mara Calista, luni la Parlament.
„Profesia de analist comportamental se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, în scopul evaluării comportamentului, planificării şi implementării programelor de schimbare comportamentală care îmbunătăţesc abilităţile de adaptare la mediu. Analistul comportamental analizează şi evaluează atât comportamentul observabil individual sau de grup, cât şi factorii de mediu care îl influenţează, cu scopul de a optimiza calitatea vieţii indivizilor având un impact pozitiv la nivel social”, arată iniţiativa legislativă.
Principalele domenii de practică în care activează analistul comportamental sunt: a) Clinic – ca servicii conexe actului medical, cu responsabilitatea de a concepe, planifica, implementa, supraveghea şi modifica un plan de interevenţie comportamentală, în baza diagnosticului clinic stabilit de medicul de specialitate şi în strictă concordanţă cu prescripţiile medicale ale medicului curant; b) Psihosocial – cu responsabilitatea de a concepe, planifica, implementa, supraveghea şi modifica un plan de interevenţie comportamentală în concordanţă cu nevoile medico-psiho-sociale ale beneficiarilor şi cu normele legale în vigoare.
„Profesia de analist comportamental are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională, cu asumarea răspunderii pentru calitatea actului profesional. Pe toată perioada exercitării profesiei, analistul comportamental trebuie să acţioneze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competenţă, corectitudine, devotament, loialitate, confidenţialitate şi respect faţă de pacient/beneficiar”, mai indică sursa citată.
Principalele responsabilităţi ale analistului comportamental comportamental sunt:
a) realizează evaluarea comportamentală pentru a determina motivele pentru care ar putea apărea un comportament neadecvat al pacientului sau pentru a determina ce abilităţi trebuie predate beneficiarului pentru a-l ajuta să-şi atingă obiectivele;
b) stabileşte nivelului de dezvoltare şi/sau funcţionare al pacientului/beneficiarului pe baza observării şi măsurării directe şi indirecte a comportamentului şi a mediului;
c) stabileşte nevoia de intervenţie specifică şi/sau reabilitare pe baza evaluării şi analizei funcţionale a comportamentelor în acord cu nevoile beneficiarului;
d) elaborează planul de intervenţie comportamentală al pacientului/ beneficiarului, luând în calcul factorii contextuali, factorii motivaţionali, stimulii din mediu, întărirea pozitivă şi alte proceduri pentru a ajuta indivizii să dezvolte noi comportamente, să crească sau să scadă frecvenţa comportamentelor existente şi să emită comportamente în condiţii specifice de mediu;
e) implementează planul de intervenţie comportamentală sau coordonează implementarea planului de intervenţie comportamentală în cazul în care activităţile prevăzute în conţinutul acestuia, toate sau unele dintre acestea, sunt desfăşurate în echipă, pentru urmatoarele tipuri de beneficiari, fără ca enumerarea să fie limitativă: beneficiarul este încadrat ca având o tulburare din spectrul autist, dizabilităţi intelectuale şi de dezvoltare, tulburări de deficit de atenţie, deficienţe motorii, leziuni şi boli cerebrale, tulburări de comportament, tulburări de abuz de substanţe, demenţă, tulburări de alimentaţie;
f) instruieşte persoanele responsabile cu implementarea planului de intervenţie, fără ca enumerarea să fie limitativă: părinţi, profesori, alte persoane implicate, în cazul în care activităţile sunt desfăşurate în echipă;
g) elaborează rapoarte şi alte documente referitoare la situaţia pacientului/beneficiarului;
h) se implică în educaţia populaţiei la toate nivelurile pentru implementarea principiilor analizei comportamentale aplicate, oferind consultanţă şi cursuri de formare.
„Practica analizei comportamentale aplicate exclude diagnosticul tulburărilor, testarea psihologică, psihoterapia, terapia cognitivă, psihanaliza şi consilierea”, mai arată proiectul de lege.
De asemenea, „în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Ministerul Sănătăţii cu consultarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale din România, elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre de Guvern”, conform sursei menţionate.
