Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat, vineri, la Universitatea din Craiova, că dacă România nu va fi în stare să genereze cercetare, inovare pe care s-o exporte în restul lumii, atunci va fi condamnată tot timpul să fie o piaţă de consum „şi de fapt să consumăm ceea ce ne dau alţii”, scrie Agerpres.
„Creşterea economică înseamnă inovare. Ca să ne dezvoltăm ţara, trebuie să generăm la noi în ţară inovare, nu să importăm mereu tehnologiile altora. Asta este realitatea. Dacă noi nu vom fi în stare să generăm din România cercetare, inovare pe care s-o exportăm în restul lumii, atunci suntem condamnaţi tot timpul să fim o piaţă de consum şi de fapt să consumăm ceea ce ne dau alţii”, a spus Burduja la un workshop organizat de Universitatea din Craiova.
Acesta a precizat că România în acest moment cheltuie cam 0,2% din PIB pentru cercetare fonduri publice şi cam încă pe atât de la privat. „Deci mergem spre 0,4-05% din PIB. Pe locul I în lume este statul Israel, care cheltuie 5% din PIB (sigur că Israelul are un PIB cam de două ori mai mare decât PIB-ul României; au cam 480 miliarde de dolari, noi suntem undeva la 280 miliarde de dolari). Am fost acolo şi i-am întrebat cum reuşesc şi mi-au prezentat nişte date simple. La dânşii, din acei 5% din PIB, 90% sunt bani privaţi. Şi cred că spre asemenea model trebuie să tindem şi noi, în care încurajăm firmele private, prin facilităţi fiscale, prin clarificarea regimului, prin diverse alte programe să investească în cercetare-dezvoltare”, a mai afirmat Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, toate datele economice arată că „oraşele româneşti au performat într-un mod extraordinar la nivel european, mai ales marile oraşe”. „Deci trendul s-a păstrat, tendinţa s-a păstrat şi dacă vă uitaţi la ultimii 10 ani, oraşele cu cel mai rapid ritm de creştere din Europa în top 10, 7 oraşe sunt din România, printre care este şi Craiova. Asta s-a întâmplat pentru că pe de o parte aţi avut investiţii şi aţi reuşit să coagulaţi dezvoltarea economică şi, pe de altă parte, sigur că aţi beneficiat şi de sprijinul fondurilor europene”, susţine ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Rectorul Universităţii din Craiova, Cezar Spînu, a apus că în regiune nu sunt concentrate în mod special multinaţionale şi IMM-uri şi există numeroase entităţi economice care nu produc sub marcă proprie, iar firmele româneşti nu au dezvoltat un buget alocat cercetării, dezvoltării, inovării. „Ceea ce se remarcă este faptul că nu doar companiile româneşti ezită să dezvolte activităţi CDI şi toate acele companii care le asociază riscuri financiare, precum rezultatul negarantat, psihologia specifică a cercetătorilor – cercetătorii sunt o clasă specială – şi faptul că angajarea acestora implică cheltuieli financiare perene indiferent de gradul de încărcare într-o companie. De asemenea, se constată o lipsă de convingere că şi atingerea parţială a obiectivelor CDI poate duce la o creştere a competitivităţii şi poate produce beneficii mai mari decât sumele investiţie”, a spus Cezar Spînu.
Acesta a mai afirmat că cercetarea nu se materializează doar prin publicaţii şi contracte, ci trebuie valorificată prin demersuri aplicate sau prin transferul rezultatelor către agenţii economici: transfer tehnologic, transfer de cunoaştere. „Astfel, în cadrul universităţii din Craiova funcţionează de peste 10 ani acest HUB – INCESA – infrastructura de cercetare în ştiinţe aplicate, iar principalul obiectiv este asigurarea CDI pentru agenţii economici în regim de externalizare, prin contracte bilaterale”, a afirmat Cezar Spînu la workshop-ul „Colaborarea între Universitatea din Craiova şi partenerii din mediul economic şi de cercetare în proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare”.
