„La două zile după învîrtirea Coaliției pe figura lui Marcel Ciolacu, s-a adunat și ce a mai rămas pe lîngă. A fost ceva ce n-a dat decît B1 Tv, adică Congresul USR. Și au venit acolo, pe post de vedete și de victime ale noii puteri refrișate, Kelemen Hunor, Ludovic Orban, Eugen Tomac și, bineînțeles, Cătălin Drulă. Nu-i putem zice Coaliția Drulă pentru că ar suna în bătaie de joc. Nici Polul Drulă. Ar fi sunat și mai rău. Și-au inventat un nume nou, Polul Dreptei. Sună cît de cît, dar, fără idei și fără oameni de nădejde, ar fi ceva asemănător cu Polul Fomiștilor de Putere”, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu în Cotidianul.
„După cum arătau imaginile transmise din sală, cei „congresați” plus reprezentanții celor patru partide arătau a fi grupări de oameni tineri și în toată puterea vîrstei. Nici mînji, nici gerontocrați comuniști. Din acest punct de vedere, ar trebui să ne așteptăm ca, biologic vorbind, dintre ei să se ridice noua clasă conducătoare a României. Și chiar așa va fi. Problema este simplă. Cînd și ce fel de conducători vor ieși dintr-înșii?
Din păcate, nu pot răspunde profetic la o asemenea întrebare. Pot să încerc însă altceva, cu siguranță mai simplist, poate enervant, dar cu siguranță ajutător. Dacă aș avea o echipă de handbal, un club, un magazin sau o fermă le-aș da pe mîna lor din tot sufletul și cu toată încrederea? Nici la o asemenea întrebare răspunsul nu este simplu? Cum să-i dau firma (cașcarabeta, orice ar fi) pe mîna lui Ludovic Orban? Omul a făcut-o de oaie la Primăria Capitalei, în PNL, la Transporturi, la Guvernul României, la casa de avocatură unde a luat leafă ca figurant. Dacă ar fi vorba de un post de televiziune sau de o firmă de animație l-aș angaja ca să-i folosesc vocea pentru coloana sonoră. Dar nu peste tot. Doar pentru rolurile negative sau comice, inclusiv de cetățean turmentat umflat în pene!
Să-l angajez eu pe Eugen Tomac? Mai mult decît lucrător la un ong pro-Basarabia și Bucovina nu merge. Să-l ia Traian Băsescu să-i administreze lui o afacere pentru că l-a făcut președinte de partid fără să fi făcut ceva și fără să fi izbutit ceva mai de dai Doamne nici la tineret.
De ce să-l angajez pe Kelemen Hunor? Cum să-i dau un magazin sau un club? Credeți că ar asculta ce-i spun și ce-i cer? Ar sta cu nasul pe sus și n-ar vinde nimic. Cum să-i dau lui Kelemen Hunor o editură sau un ziar? Le-ar face pe ungurește și nu m-ar mira să tipărească și ceva literatură care să corecteze istoria României după cum gîndește el.
Cum să-l iau pe Cătălin Drulă? Nici la magazinul mixt de pe colț nu i-aș putea zice „La Drulă”. M-aș trezi cu toată firma luminoasă pictată și corectată cu graffiti! Și după o vreme, ar vinde pe șest insigne, pixuri și gadget-uri cu Alstom.
Și dacă i-aș zice că nu merge, ar folosi ranga să răstoarne rafturile și să spargă geamurile și să smulgă gratiile. Și după ce l-aș da afară, aș descoperi că a închiriat spațiul pe 20 de ani unui prieten de-al său.
Ce fel de conducători de țară vor ieși din această echipă de reșapați? Nu știu! Dar eu n-aș avea curajul să le dau pe mînă ceva.
De fiecare dată cînd aș lipsi cîteva zile de la sediu și din oraș, pe drumul de întoarcere m-aș întreba mereu:
-Ce mama Dracului au mai pus la cale reșapații de la chioșc?”, scrie Nistorescu.
