Europarlamentarul Corina Creţu şi-a exprimat speranţa ca, odată cu reînceperea activităţii în Parlamentul European (PE), Preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Ea a mai spus că România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi că „din păcate statul român a făcut plăţi în valoare de mai puţin de 5% din banii intraţi deja”.
Corina Creţu a subliniat luni, într-o postare pe Facebook, că la reluarea activităţii PE munca sa din următoarea perioadă se va axa pe subiecte de ordin economic, social şi politic, importante atât pentru viitorul Uniunii Europene, cât şi pentru cel al României, aderarea la Spaţiul Schengen fiind unul dintre ele.
„Printre elementele noi introduse în rezoluţia privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen se numără statuarea juridică a caracterului discriminatoriu şi anti-european a veto-ului dat de Austria, astfel putând fi luate măsuri legale. Sper ca Preşedinţia Spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită acestui subiect întrucât să se ajungă la un consens în negocieri pentru ca următorul vot în Consiliului JAI să fie unul pozitiv, aceştia susţinând pe deplin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen’, a scris ea.
Europarlamentara a menţionat că printre subiectele pe care le va mai urmări se regăsesc o serie de teme de importanţă naţională şi europeană, cum ar fi fondurile europene, taxarea multinaţionalelor Agendei Urbane Europene – Dezvoltarea Zonelor Rurale, viitorul politicii de coeziune, alegerile europarlamentare, Republica Moldova şi problemele interne ale ţării.
Deputatul european a precizat că România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi că „din păcate statul român a făcut plăţi în valoare de mai puţin de 5% din banii intraţi deja”.
Printre măsurile privind taxarea multinaţionalelor se numără implementarea unui impozit minim global de 15% pentru marile companii multinaţionale din Uniunea Europeană, cu venituri financiare de peste 750 milioane de euro pe an.
„Susţin faptul că este necesară o reechilibrare a pieţei în ceea ce priveşte taxarea la nivel european al acestor companii, mai ales în contextul crizelor sistemice pe care le traversăm, deoarece consumatorul de rând este cel care suferă prin plăţile exorbitante a preţurilor aferente produselor de bază pentru ca să-şi asigure un trai decent”, a precizat Corina Creţu.
În privinţa Agendei Urbane Europene – Dezvoltarea Zonelor Rurale, Creţu consideră că oraşele, deşi sunt nuclee de creativitate şi motoare ale creşterii europene, se confruntă cu probleme majore precum excluziunea socială, poluarea aerului sau şomajul.
Cât despre mediul rural, Corina Creţu susţine că circa 137 de milioane de europeni (adică 30% din întreaga populaţie a UE) locuiesc la sate şi că există comunităţi care trăiesc total rupte de servicii medicale de prim-ajutor, de educaţie de calitate, de condiţii considerate a fi de bază în Europa secolului XXI.
Despre politica de coeziune, Corina Creţu susţine că aceasta contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în UE, corectează dezechilibrele dintre ţări şi regiuni şi îndeplineşte priorităţile politice ale Uniunii şi că vor avea loc discuţii şi dezbateri referitor la creşterea eficienţei acesteia prin mecanisme de condiţionalitate reînnoite pentru perioada de după 2027.
„În calitate de fost Comisar European pentru Politica Regională voi contribui cu expertiza mea în cadrul acestor discuţii, considerând că este important să se consolideze în continuare legăturile dintre investiţiile în cadrul programelor politicii de coeziune şi reformele relevante, asigurând un echilibru între nevoile şi capacităţile relevante, pe de o parte, şi mecanismele de condiţionalitate, pe de altă parte”, a apreciat ea.
Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 6-9 iunie 2024, a amintit parlamentarul european, şi acestea vor avea loc în România cel mai probabil pe 9 iunie 2024.
„Speranţa mea este să înţelegem importanţa prezenţei la vot într-un număr cât mai mare în cadrul acestui scrutin deoarece este important ca un legislativ să fie format din oameni profesionişti care au o experienţă relevantă în domeniile esenţiale cu scopul de a reprezenta interesele României la nivel european”, a subliniat europarlamentarul.
Despre Republica Moldova, care a devenit ţară candidată la Uniunea Europeană, Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că vor fi demarate negocierile de aderare până la sfârşitul acestui an.
„Consider necesară includerea Republicii Moldova în programele, instrumentele şi agenţiile UE, cum ar fi programul privind piaţa unică a UE, programul Europa digitală, mecanismul de protecţie civilă al UE, Agenţia Europeană de Mediu, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Agenţia Europeană de Apărare, Organismul Autorităţilor Europene de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor Electronice (OAREC), DiscoverEU, Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială şi altele, precum şi să intensifice participarea Republicii Moldova la programele la care a aderat deja, cum ar fi Erasmus Mundus. Republica Moldova trebuie să poată beneficia de instrumentele financiare de preaderare ale UE cât mai curând posibil pentru a face faţă situaţiei economice precare. De mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova. Speranţa mea cea mai sinceră este ca şi viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană”, a arătat Creţu.
Pe plan intern, consideră europarlamentarul, ar exista mai multe realităţi paralele: „O Românie a celor puşi pe căpătuială, de o iresponsabilitate criminală, o Românie a celor care au acaparat într-o formă sau alta puterea, utilizând-o doar în interes personal, o Românie a celor plecaţi, care nici nu mai visează să se întoarcă acasă, şi o altă Românie a celor care încă aşteaptă o minune, un moment-zero de la care să pornim reconstrucţia a tot ceea ce nu funcţionează”.
„Şirul tragediilor, care pare că nu se mai încheie, chiar trebuie să ne trezească din adormire şi să ne împingă să facem ceva. Altceva decât am tot încercat şi, se vede bine, nu ne-a ieşit. De aceea eu cred în continuare că cei trei piloni ai reconstrucţiei trebuie să fie educaţia, sănătatea şi dezvoltarea economică, baze pe care să construim o ţară a rigorii în toate aspectele vieţii cotidiene. Cei care greşesc trebuie să plătească, iar cei care au permis, din neglijenţă sau complicitate, încălcarea legilor, să fie consideraţi co-autori. A trecut vremea clemenţei, a jumătăţilor de măsură, cu atât mai mult a dublei măsuri”, a transmis Corina Creţu.
Sursa: AGERPRES
