Manifestările naţionale şi cele internaţionale îşi propun să-i unească în Ziua Limbii Române pe cei care vorbesc şi simt româneşte şi dau ocazia de a ne reaminti că limba română este patria mea şi că limba noastră-i o comoară. Tot în 31 august, Republica Moldova marchează sărbătoarea similară Limba Noastră, celebrată din 1990.
Academia Română va celebra Ziua Limbii Române în cadrul unei sesiuni comune cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizată de la ora 11.00, în Aula forului român. Evenimentul va fi deschis de preşedinţii celor două instituţii – Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu – şi se va desfăşura în format mixt, putând fi urmărit pe platforma Zoom, a anunţat Academia Română, într-o postare pe Facebook.
Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.
Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice, institutele culturale ale României şi de instituţiile româneşti din străinătate prin organizarea de programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.
Între 30 august şi 4 septembrie 2016, Ziua Limbii Române a fost marcată şi în comunităţile de români din Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova printr-o serie de evenimente culturale. Potrivit unui comunicat al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ remis AGERPRES:
În 30 august, în Serbia – Timoc, la Podgorac (Bolievaţ), au avut loc un concert de muzică populară românească susţinut de Mariana Căpitănescu, un recital de muzică bisericească al protopopiatului Daciei Ripensis ‘Sf. Mucenic Ioan Valahul’ şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii care participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate lunar de institut.
n 31 august la Vidin, în Bulgaria, în programul dedicat Zilei Limbii Române figurează o reprezentaţie de muzică şi dansuri populare româneşti susţinută de ansambluri populare locale şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii din Kosova, Gâmzova, Bregova şi oraşul Vidin, ce participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească.
În aceeaşi zi, la Ismail, în Ucraina, va fi organizat un spectacol de muzică populară românească susţinut de Veta Biriş şi taraful său la Palatul de Cultură ‘Taras Şevcenko’. Cu această ocazie vor fi oferite gratuit 200 de exemplare din volumul ‘Albinuţa’ de Grigore Vieru şi manuale elevilor a 16 şcoli din regiunea Odesa.
Tot pe 31 august la Cahul, în Republica Moldova, Alexandra Ungureanu şi trupa sa vor concerta în Piaţa Horelor, iar actorii Teatrului ‘B.P. Haşdeu’ din localitate vor susţine reprezentaţii.
În perioada 31 august – 4 septembrie, la Chişinău va fi organizat Salonul de carte Bookfest în Pavilionul Central Moldexpo.
Programul este organizat, în parteneriat, de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Român prin Direcţia Românii din Afara Graniţelor, Consulatul General al României la Cahul, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociaţia Editorilor din România, Asociaţia Naţional Culturală a Românilor din Regiunea Odesa ‘Basarabia’, Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia ‘Ariadnae Filum’, Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.
”Cel care nu are cuvinte nu are idei”
Învăţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.
Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”
Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii.”
Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică.
Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educaţie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:
„A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă”.
Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.
„Limba dulce mult aduce”.
„Limba ta e capul tău”.
„Limba îndulceşte, limba amăreşte”.
Cine vorbeşte limba română?
Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.
În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale.
De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.
Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.
Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.
Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.
Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină.
Graiurile româneşti
Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.
Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunția intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică.
Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară.
Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc și graiul bănăţean.
Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar şi de diversele mode ale timpului.
Cum e vorbită limba română
Direcţia în care evoluează limba română în spaţiul public îngrijorează pe cei care cred în importanţa limbii vorbite şi scrise în spaţiul civilizaţiei. Modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical.
Pentru angajaţii instituţiilor publice a existat chiar un proiect de lege, respins însă, care instituia obligaţia salariaţilor de a cunoaşte limba română şi prevedea ca sancţiune, pentru angajaţii care nu vorbesc sau scriu corect, pierderea locului de muncă.
În audiovizual, calitatea limbii române este monitorizată, începând din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.
În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio și televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni.
Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sunt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, limba română având un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.
„Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română”, a scris președintele Maia Sandu, într-o postare pe pagina sa de socializare.
SURSA: AGERPRES
