Într-o scrisoare adresată Directoratelor pentru Justiție și pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene (DG JUST și DG ENVI), cele două organizații non-profit de protecție a mediului – Bankwatch România și Agent Green – și persoane direct afectate de eșecul instanțelor românești de a aplica deciziile în materie de mediu și de abuzul de putere al autorităților de reglementare în domeniul mediului alertează Comisia Europeană privind faptul că, în ultimii ani:
România a fost martora unei creșteri îngrijorătoare a cazurilor de degradare a mediului și de încălcare a legilor de protecție a naturii. Această tendință are implicații semnificative nu numai pentru patrimoniul natural al țării, ci și pentru statul de drept. În plus, ea reprezintă o provocare pentru organizațiile de mediu și pentru cetățenii care militează pentru conservarea naturii.
Având în vedere că Mecanismul de Cooperare și Verificare – ca principal instrument de verificare a modului în care România respectă statul de drept – a fost ridicat, solicităm Comisiei Europene să investigheze cazurile concrete semnalate, în care hotărârile judecătorești definitive sunt anulate și/sau neaplicate, precum și cazurile în care agențiile de protecție a mediului și conducerile acestora abuzează de putere, acționează cu rea credință sau sunt complice la infracțiuni de mediu, se precizează în scrisoarea semnată de Agent Green și Bankwatch România.
Cazurile grave de încălcare a autorității lucrului judecat și abuz de putere sesizate:
- Proiectul hidroenergetic de pe râul Taia, în cazul căruia o hotărâre judecătorească definitivă a Curții de Apel Alba Iulia din 2018, ce anula decizia etapei de încadrare și autorizația de mediu pentru proiectul construit într-o arie naturală protejată fără o evaluare a impactului de mediu, a fost ignorată de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara, care a emis în 2022 o nouă autorizație de mediu pentru același proiect. Când noua autorizație a fost contestată de cele două organizații semnatare, Tribunalul București a decis că autorizația este legală. Judecătorul în cauză de la Tribunalul București, fost consilier în cadrul secției de urmărire DGPI/ “Doi și-un sfert” a aprobat, de asemenea, cheltuielile avocațiale prohibitive solicitate de promotorul proiectului hidroenergetic, ceea ce limitează astfel accesul ONG-urilor la justiție, un drept garantat prin Convenția de la Aarhus și Legea 86/2000.
- Cazul Agricola Internațional Bacău – Abator. Proiectul este situat în orașul Bacău, în imediata vecinătate a unor case locuite și la 900 de metri de situl Natura 2000 ROSPA0063 Rezervoarele Buhuși-Bacău-Berești. Autorizația de mediu pentru extindere a fost anulată de Curtea de Apel Bacău în 2022, însă Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a strecurat lucrările de extindere în actualizarea anuală a autorizației integrate de mediu la începutul anului 2023.
- Proiectul hidroenergetic Bumbesti-Livezeni, cu o capacitate de 65 MW, pe râul Jiu și în Parcul Național Defileul Jiului (ROSCI 0063). Acest proiect a fost autorizat pentru prima dată în 2003, fără o evaluare a impactului asupra mediului, însă lucrările de construcție au continuat și după declararea Parcului Național Defileul Jiului, în 2005. Au fost emise autorizații de construire în 2012 și 2016. Acestea au fost anulate de Curtea de Apel București în 2017, motivația instanței fiind că proiectul nu se poate realiza fără o evaluare a impactului asupra mediului. Or impactul asupra mediului nu mai poate fi estimat pentru un proiect aflat în construcție, conform legii. În 2022, proiectul hidro din Parcul Național Defileul Jiului, alături de alte 8 proiecte hidro în sau aproape de arii protejate, a fost inclus în Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului (nr. 175/2022) prin care se derogă de la obligația de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, în ciuda hotărârii judecătorești ireversibile din 2017.
Activiștii de mediu, cetățenii și experții care monitorizează și raportează aceste probleme sunt supuși la presiuni din partea autorităților române și se confruntă cu intimidări în mass-media, precum și cu sancțiuni financiare la care instanțele de judecată închid ochii.
„Într-un stat de drept, ignorarea hotărârilor instanțelor de judecată nu poate fi tolerată, mai ales atunci când vine vorba de agenții de protecție a mediului ale căror decizii mutilează natura. Sesizăm astăzi Comisia Europeană pentru ca aceste instituții să reflecteze asupra obligațiilor lor și să acționeze în conformitate cu legile și deciziile justiției. De asemenea, trebuie să ne amintim pericolul în care se află ecosistemele noastre fragile și cum nu putem combate schimbările climatice secând și mai multe râuri, și nici punând pumnul în gura ONG-urilor sau simplilor cetățeni care contestă astfel de decizii”, declară Ioana Ciută, președinta Bankwatch România.
„Derapajele pe care le semnalăm Comisiei denotă inconștiență din partea autorităților române. România are obligația legală de a renatura sute de kilometri de cursuri de apă, nu să le betoneze. Iar fermele avicole trebuie regândite în contextul gripei aviare într-un moment când acest virus a suferit mutații care facilitează deja transmiterea la oameni și declanșarea unei pandemii brutale cu o rată de mortalitate de zeci de ori mai mare decât COVID-19. Or, planul de extindere abator păsări aparținând SC Agricola Internațional SA Bacău este tocmai în interiorul unei arii protejate pentru specii de păsări. Adică un risc iminent și inutil de a răspândi virusuri către animalele sălbatice și oameni”, avertizează Gabriel Păun, președintele Agent Green.
În cazul Agricola Internațional Bacău – Abator, cetățeni grav afectați de încălcarea legilor de către instituțiile a căror rațiune de a fi este tocmai protejarea mediului și a oamenilor își caută singuri dreptatea, incriminând abuzurile din justiția română:
„În România, directivele europene care au în vedere protecția mediului sunt încălcate flagrant de autoritățile care ar trebui să le pună în aplicare, dar care, iata, contribuie la degradarea continuă a habitatelor speciilor protejate punându-le astfel în pericol existența și ducând totodată la scăderea calității vieții oamenilor din zonele rezidențiale! Extinderea abuzivă a unui abator în proximitatea unei arii naturale protejate și în mijlocul unei comunități de oameni, cu încălcarea distanțelor minime de protecție sanitară, înseamnă moarte lentă dar sigură”, avertizează Matei Tamboi.
„Deși România este țară membră a Uniunii Europene, cu greu se desprinde de cutumele statului comunist. Chiar dacă legile europene pentru protecția mediului au fost asumate și transpuse în legislația națională, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului și ai Gărzii Naționale de Mediu Bacău acționează parcă la comanda poluatorilor, ignorând legislația europeană de mediu și pe cetățenii acestei țări, provocându-le suferințe și traume iremediabile”, declară Lucian Tarcău.
