Copiilor ucraineni refugiaţi le este dor de familia lor, de prietenii şi de animalele de companie lăsate în urmă şi îşi fac griji în ceea ce priveşte integrarea în ţări a căror limbă nu o cunosc, dar nu vor să se întoarcă acasă, până când ţara lor nu va fi în siguranţă, arată datele celui mai recent raport al Save the Children şi al partenerului său IMPACT Initiatives, realizat în urma unei anchete complexe în mai multe state, printre care şi România şi Polonia.
Raportul, intitulat Experienţe, Nevoi şi Aspiraţii ale copiilor, adolescenţilor şi persoanelor în grija cărora se află aceştia, dislocaţi din Ucraina, include datele procesate din aproape 15.300 de sondaje la care au răspuns adulţi ucraineni refugiaţi în 24 de ţări, cât şi informaţii colectate în urma consultării a 307 copii şi adolescenţi, 115 persoane în grija cărora se află copiii, 33 de membri ai comunităţilor gazdă şi 34 de furnizori de servicii sociale din Polonia şi România.
Raportul arată că, în general, cei mai mulţi copii şi persoane în grija cărora se află copiii se simt bine-primiţi în ţările gazdă, dar le lipseşte viaţa pe care o aveau acasă, în Ucraina. Aproximativ şase milioane de refugiaţi din Ucraina, echivalentul a aproximativ 14% din populaţie, au fost dislocaţi şi se găseau în statele din Europa, în august 2023.
Separarea de cei dragi este factorul care afectează cel mai puternic starea de bine a celor mai mulţi refugiaţi ucraineni, copii şi persoane în grija cărora se află copiii.
„Aş vrea ca bunicul şi câinele meu să fie aici, Mi-e dor şi de prietenii mei” (Oksana, elevă în ciclul gimnazial în Polonia)
Copiii afirmă că nevoile lor principale privesc timpul liber şi un acces îmbunătăţit la activităţi extra-curriculare, în special cele sportive.
„Jucam fotbal şi practicam karate în Ucraina. Nu am aceste oportunităţi aici”, spune Nataliia, elevă în ciclul gimnazial, la o şcoală din România.
Majoritatea familiilor, aproximativ 87%, intenţionează să rămână în locurile unde sunt acum, pe termen scurt, în principal din raţiuni de securitate şi pentru a le permite copiilor un acces mai bun la educaţie, dar cele mai multe dintre familii declară că se vor întoarce în Ucraina, odată ce problemele de securitate vor dispărea.
„Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care sunt cazaţi copiii care se refugiază din Ucraina. Aceste nevoi sunt însă dublate de unele pe termen mediu şi lung, de integrare socială şi educaţională. Noi lucrăm pe ambele paliere, ne concentrăm atât pe sprijinul imediat, cât şi pe asistarea pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte incluziunea educaţională şi consolidarea sentimentului de siguranţă de care aceşti copii au mare nevoie”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Posibilităţile limitate de angajare, combinate cu criza socio-economică şi costul vieţii au, de asemenea, impact asupra refugiaţilor ucraineni: respondenţii au afirmat că cheltuie 44% din veniturile lunare pe alimente.
Denys, elev în ciclul primar într-o şcoală din România, povesteşte: „În principal, ucrainenii sunt îngrijoraţi de găsirea unui loc de muncă. Pentru că salariul tatălui meu nu este suficient pentru întreaga familie, mama îşi caută un loc de muncă, în fiecare zi. A fost la mai multe interviuri, dar salariul oferit este foarte mic.”
Raportul arată că majoritatea copiilor şi persoanelor în grija cărora se află copiii se simt bine-primiţi de comunităţile gazdă.
Ilya, elev în ciclul gimnazial, în România, spune: „Dacă aş avea probleme, aş vorbi cu orice vecin de pe strada noastră. Îi cunosc pe toţi.”
Totuşi, sunt copii ucraineni refugiaţi în România şi Polonia care vorbesc despre remarci xenofobe şi comportament de hărţuire, din partea copiilor şi adulţilor din comunităţile gazdă.
Olena, elevă de gimnaziu la o şcoală din Polonia, a explicat: „În tramvai, un băiat vorbea în ucraineană, şi polonezii l-au împins afară din tramvai, intimidându-l, şi i-au luat telefonul.”
Magdalena Rossmann, Director-adjunct regional al Programului de Dezvoltare şi Director de Calitate în cadrul programului de răspuns pentru Ucraina, al Save the Children, a explicat: „Raportul oferă o perspectivă unică asupra experienţelor copiilor refugiaţi din Ucraina. Copiii ne spun că în general se simt în siguranţă şi bineveniţi în comunităţile gazdă, dar totodată ei se confruntă cu provocări emoţionale şi practice. Ei au nevoie de acces la activităţi extra-curriculare, cum sunt sportul şi muzica, la care să participe împreună cu copiii din comunităţile locale. Este esenţial ca guvernele gazdă să pună la dispoziţie sprijin specializat pentru familiile cu venit mic, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă.”
