Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poate adăuga o altă problemă pe care se presupune că nu are capacitatea de a o înțelege cum trebuie, în ceea ce-i privește pe criticii lucrărilor sale: de data aceasta, era digitală, relatează Reclaim The Net, scrie activenews.ro.
Ceea ce a provocat această ultimă rundă de nedumerire în ceea ce privește poziția Comisiei Europene a fost discursul lui Leyen de la mijlocul săptămânii în fața Parlamentului European, intitulat „Starea Uniunii Europene”.
Ei bine, unii membri (europarlamentari) ai acestui parlament, nu în ultimul rând avocatul pentru securitate digitală și confidențialitate din Germania și europarlamentar Patrick Breyer, nu cred că starea UE este deosebit de sănătoasă, având în vedere remarcile lui Von der Leyen.
Ea a lăudat în același timp ceea ce este cunoscut printre opozanți ca fiind proiectele de lege ale UE privind cenzura, respectiv legea serviciilor digitale și legea piețelor digitale
UE o numește „Legea privind inteligența artificială” – iar Von der Leyen a declarat că va fi format un „grup de experți” pentru a se ocupa de această propunere.
Breyer, care reprezintă „ramura” din țara sa a Partidului Piraților și este avocat, nu a cruțat criticile la adresa compatrioatei sale aflate în prezent la conducerea Comisiei Europene.
Pe scurt, Breyer pare să fie nerăbdător să își vadă mandatul încheiat în curând, dar avertizează că Von der Leyen a reușit să facă mult rău cât timp a fost acolo.
Iar acest lucru, potrivit lui, s-a întâmplat deoarece ea „aplaudă necritic digitalizarea, vrea să ne ardă datele în interesul profitului industriei și, pur și simplu, nu a înțeles era digitală”.
Acest lucru, potrivit eurodeputatului, s-a tradus în mod regulat în „propuneri legislative lipsite de etică (…) călcând în picioare drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”.
Aceasta este o critică destul de serioasă, iar Breyer o explică mai departe citând Legea serviciilor digitale ca Von der Leyen (sau, mai degrabă, instituția UE a cărei figură de căpetenie este în prezent) acordând – deși nu la propriu – o „binecuvântare capitalismului de supraveghere al industriei tehnologice”.
„Faptul că ea vrea acum să-i lase pe reprezentanții acestor corporații să ajute la modelarea viitorului Europei (UE) în domeniul inteligenței artificiale se potrivește bine cu această imagine”, este convinsă Breyer. „Prin propunerea ei pentru o lege privind IA, ea vrea să deschidă ușa supravegherii biometrice în masă în public.”
În comentariile ulterioare, acest europarlamentar continuă să taie adânc.
„Pe de o parte, doamna von der Leyen păstrează secretul mesajelor oficiale de text cu șeful Pfizer despre afaceri de miliarde de dolari, ocolind toate regulile, dar pe de altă parte vrea ca mesajele noastre private să fie scanate fără discernământ de mașini de suspiciune nesigure prin #ChatControl și să distrugă secretul digital al corespondenței.”
Fiind un conațional german, Breyer , cel mai probabil, cunoaște istoria politicii lui Von der Leyen mai bine decât majoritatea dintre noi, cei din exterior, iar „verdictul” său nu este amabil. Europarlamentarul își amintește că, „cu o campanie emoțională de frică, ea a încercat cu ani în urmă să impună o lege ineficientă și dăunătoare de cenzură a internetului, ignorând protestele în masă și criticile din mediul academic. În 2015, ea a votat în Bundestag (parlamentul german) pentru a reintroduce reținerea generalizată a datelor, deși Curtea Europeană de Justiție o declarase disproporționată”.
