Marcel Ciolacu a preluat câteva zeci de cetățeni români veniți din Fâșia Gaza. În emisiunea „Scamatoriile Iosefinei”, Iosefina Pascal a analizat comportamentul premierului Marcel Ciolacu în situațiile de criză generate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de conflictul din Ucraina, scrie solidnews.ro.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat la Cairo, în Egipt, pentru a-i aduce în ţară pe primii 100 de cetăţeni români care au reuşit să părăsească Fâşia Gaza şi care au solicitat anterior autorităţilor de la Bucureşti să le faciliteze repatrierea după izbucnirea conflictului dintre Israel şi gruparea Hamas care controlează respectivul teritoriu. Grupul a fost adus în țară printr-o cursă specială a companiei Tarom.
Aproape concomitent, pe teritoriul ucrainean, serviciile ucrainene și armata lui Zelenski au asuprit cu brutalitate enoriași ortodocși, printre care se aflau și români. „Mănăstirea ortodoxă de la Bănceni-Cernăuți, ce adăpostește și îngrijește peste 300 de copii necăjiți, a fost luată cu asalt din nou în această dimineață de către serviciile de securitate ale Ucrainei, înarmate și amenințătoare. Călugărul Mihail Jar, pe care-l vedeți în imagini protestând contra abuzului, este cetățean român, iar mulți dintre călugării care slujesc acolo sunt și ei români, unii bucureșteni”, a prezentat Cozmin Gușă într-un articol publicat pe Solid News.
În acest context, premierul Ciolacu ar putea fi tras la răspundere pentru modul în care a ales să se ocupe de românii repatriați din Gaza, dar a neglijat total românii din Ucraina, asupriți constant chiar de dinaintea începerii războiului ruso-ucrainean. Autoritățile statului român și politrucii de la vârf nu s-au implicat aproape deloc în problema românilor abuzați din Ucraina. Mai mult decât atât, nici măcar pentru românii din Israel guvernul nu a oferit ajutoare consistente, ci le-a condiționat venirea în țară, refuzând să le deconteze sau să le plătească transportul.
Tot Marcel Ciolacu se lăuda în urmă cu puțin timp că au fost consfințite drepturile minorităților române din Ucraina, însă realitatea este cu totul alta. Pe hârtie au fost trecute dreptul la educație în limba română și recunoașterea limbii, dar amenințările și discriminările au continuat.
