Judoul românesc nu este ocolit de probleme la nivelul antrenorilor, responsabili în mare măsură de lipsa performanţelor din ultimul timp la nivel de seniori, consideră preşedintele Federaţiei Române de Judo, Cozmin Guşă. Dar nu banii sunt determinanţi, ci expertiza şi mentalitatea.
Oficialul FR Judo spune că ar găsi resursele necesare să plătească, la nivelul salariilor de top din sportul mondial, un antrenor care ar demonstra că are capacitatea de a obţine performanţe.
„Salariile nu sunt chiar atât de mici. Un antrenor de lot olimpic de la un club important este un om care câştigă peste media normală, vorbim de sume trecute de 2.000 de euro net pe lună, poate şi mai mult.
Ceea ce eu zic că nu este puţin din activitatea de antrenor într-o ţară ca România. Antrenorii care sunt deja consacraţi au un venit decent, e adevărat, însă şi muncesc mult. Dar cluburile pentru care muncesc, care sunt într-adevăr asistate de primării sau consilii judeţene, reuşesc să le asigure un trai decent.
Nu la nivelul japonezului care m-a costat mult. Eu nu aş ezita să mobilizez resurse financiare, mai ales pentru un antrenor român care ar dovedi un potenţial. În momentul ăsta pe piaţa salariilor în judoul mondial, un antrenor care aduce rezultate la campionate europene, mondiale sau Jocuri Olimpice este plătit cu sume în euro care au patru zerouri, 15.000 sau 20.000 de euro pe lună.
Încă o dată, dacă aş vedea că un antrenor sau un colectiv de antrenori din România, ar avea acest potenţial demonstrat, nu aş avea nicio problemă să mobilizez resurse ca să îi plătesc la acest nivel. Deci nu banii sunt problema, ci expertiza şi mentalitatea”, a declarat Guşă, pentru AGERPRES.
Oficialul FRJ consideră că judoul românesc se confruntă cu o problemă destul de mare în ceea ce priveşte antrenorii, negăsind o explicaţie pentru absenţa rezultatelor la nivel de seniori, de vreme ce România are campioni europeni şi mondiali la juniori şi tineret.
„Există o problemă a antrenorilor în judo şi una destul de mare, lucru care se vede din păcate în involuţia sportivilor dovediţi talentaţi, prin faptul că noi avem campioni mondiali şi europeni la cadeţi, juniori, tineret, care nu au mai reuşit performanţe la seniori. Practic, odată cu Florin Bercean, care a trecut într-o zonă de coordonare de câţiva ani, după mai mult de două decenii la tatami, avem o criză.
Florin Bercean este cel care ne-a adus medalii olimpice, la mondiale şi europene, de aur,argint şi bronz, la seniori. Din păcate situaţia este generalizată în sportul românesc, deşi aş fi vrut ca judoul să fie o excepţie”, a explicat Cozmin Guşă.
Acesta a precizat că a încercat mai multe soluţii în ultimii ani pentru rezolvarea acestor probleme, inclusiv aducerea unui antrenor din Japonia, Kohei Oishi, care a avut contract cu federaţia pentru patru ani.
„Am încercat mai multe soluţii, să îmbinăm generaţiile de antrenori cu experienţă, să facă un colectiv cu antrenorii tineri, dar foarte talentaţi, am făcut un import din patria mamă a judoului, un antrenor excepţional, din dorinţa să îşi împărtăşească expertiza şi să sădească mai mult profesionalism. A stat aici patru ani. Ceva rezultate probabil că vor fi fost, dar nu putem să le vedem acum. Metodele de antrenament la competitorii noştri sunt unele diferite, în sensul pozitiv, de aici şi rezultatele. Pentru că eu nu am cum să folosesc toată vinovăţia lipsei de rezultate la seniori asupra sportivilor, care eventual ar fi neserioşi, cum s-a întâmplat cu Laris Borş, fost campion european de tineret, care nu reuşeşte să facă acum cântarul. Majoritar, responsabilitatea este la antrenori, pentru că, dacă vorbim de condiţiile de pregătire, ele sunt similare cu cele din Occident. Am asigurat din punct de vedere material tot ce le este necesar în pregătire în ţară, în afară, stagii de luni de zile în Japonia, în alte ţări, participare la toate competiţiile. Chiar dacă sportul în general stă slab, judoul a stat bine în ultimii şapte ani”, a afirmat preşedintele FRJ.
„Nu există o şcoală de antrenori în plan naţional, asta e clar, nici în plan internaţional. Eu aştept de la noua generaţie de antrenori să înveţe din greşelile celor mai în vârstă şi poate în doi, trei ani de zile să se ducă pe urmele antrenorilor ultraperformanţi din sportul mondial. Ca exemplu de români care performează în afară e Claudiu Puşa, care antrenează lotul olimpic feminin al Germaniei.
E un antrenor de origine română, crescut şi educat în România, dar consacrat în judoul internaţional, unde concurenţa este mai acerbă şi certitudinile financiare sunt mai mari. Nu există nicio explicaţie pentru faptul că avem la cadeţi, juniori, tineret, campioni mondial şi europeni şi brusc, aceşti copii talentaţi nu îi mai pot învinge pe aceiaşi sportivi”, a adăugat Cozmin Guşă.
Preşedintele federaţiei consideră că antrenorii străini reprezintă o soluţie viabilă, dar numai în cazul în care sunt asistaţi de tehnicieni români, care să fie dispuşi „să fure” din experienţa acestora.
„Antrenorii străini reprezintă o soluţie, dar nu antrenorul străin în sine, ci un colectiv de antrenori, un colectiv tehnic, unde intră de la antrenor, la preparator fizic, la nutriţionist, care să poată să stea pe termen mediu, nu scurt. Asta înseamnă cinci, şapte, zece ani şi să fie dispus să împărtăşească expertiza, iar antrenorii tineri din România să fie de asemenea extrem de dispuşi să fure, în sensul bun al cuvântului, din această expertiză. Adică modelul canotajului.
Să vedem dacă italianul de la canotaj face pui printre antrenori români. Pentru că şi la nivelul sportului de performanţă din România funcţionează treaba asta cu capra vecinului. Adică un antrenor performant mai degrabă este vânat şi bârfit imediat după aplauze, decât să fie urmat şi căutat pentru a da sfaturi.
Asta este o poveste cu care s-au confruntat toţi marii antrenori români de talie internaţională, de la Mircea Lucescu în fotbal, la Bellu şi Bitang în gimnastică, la Florin Bercean în judo.
Pentru că atunci când era în activitate, Florin Bercean era în top 5 al antrenorilor din judoul mondial. El nu a avut doar rezultatul cu Alina Dumitru la Beijing, el a avut cel puţin 10 sportive medaliate olimpic, mondial sau european. Alina Dumitru a fost un vârf, dar pe lângă ea, au fost multe din generaţiile de dinainte sau de după ea”, a mai spus Cozmin Guşă.
Federaţia Română de Judo a avut contract cu antrenorul japonez Kohei Oishi, pentru coordonarea loturilor naţionale timp de aproape patru ani, până la finalul Jocurilor Olimpice Tokyo 2020, în septembrie 2021.
Pe plan internaţional, cea mai recentă medalie notabilă obţinută un sportivi român este argintul câştigat de Andreea Chiţu la cat. 52 kg, la Campionatele Europene din 2020. La Campionatele Mondiale, cele mai recente clasări pe podium, datează din 2015, când Andreea Chiţu (cat. 52 kg) şi Corina Căprioriu (cat. 57 kg) au fost medaliate cu argint. La Jocurile Olimpice, ultimele performanţe ale judoului românesc au fost atinse în 2012, la Londra, de Alina Dumitru (cat. 48 kg) şi Corina Căprioriu (cat. 57 kg), medaliate cu argint.
Sursa: Agerpres
