Jurnalistul Ion Cristoiu a prezentat, la canal33.ro, Top 3 evenimente politice.
„1. George Simion, liderul AUR, a fost invitat special la festivalul organizat la Atreju de partidul condus de Giorgia Meloni, Fratelli dʼItalia. Cu acest prilej George Simion a luat cuvîntul în cadrul panelului ”Europa pe care trebuie s-o apărăm: „motivele conservatorilor împotriva superstatului european”.
Evenimentul de la Atreju, reunind liderii conservatorilor și reformiștilor europeni, a confirmat calitatea de conducătoare a Coaliției europene a suveraniștilor deținută de Giorgia Meloni, premierul Italiei.
Această ipostază a Giorgiei Meloni explică pariul lui George Simion pe relația sa specială cu șefa Fratelli dʼItalia. În perspectiva europarlamentarelor din 2024 se conturează formarea și întărirea unei Coaliții îndreptate împotriva a ceea ce panelul de la Atreju numea „superstatul european”. Forțele suveraniste din Italia, Spania, Olanda, Germania, Franța, Polonia, Ungaria, Austria, etichetate de adversari drept forțe de extremă dreaptă, ba chiar fasciste, etichetare folosită pe scară largă pe vremuri de comuniști pentru care orice adversar politic era „fascist”, și-au propus o victorie uriașă la europarlamentare împotriva dictaturii birocraților de la Bruxelles întruchipate plenar de Ursula von der Leyen. Sondajele și chiar alegerile din țările UE semnalează o creștere spectaculoasă a acestor forțe. Firește, socialiștii și liberalii, luînd locul comuniștilor de pe vremuri, trag sirene ale lui Roaită pentru a-i avertiza pe cetățeni de ceea ce ei numesc periculoasa ascensiune a extremei drepte. Trucul a fost folosit cu brio împotriva partidului Fratelli dʼItalia în campania electorală. Partidul a cîștigat alegerile anticipate și Giorgia Meloni a devenit premier. De la alegeri a trecut peste un an. Nimic din ceea ce a făcut Meloni în această perioadă n-a confirmat semnalele de alarmă trase de socialiști și liberali. Nici măcar în privința migrației ilegale. Giorgia Meloni nu s-a constituit într-un caz aparte în contextul unui UE tot mai îngrijorat de „noua năvălire a barbarilor”.
Creșterea electorală a forțelor suveraniste își are cauza în nevoia de schimbare din partea cetățenilor europenei. Actualii lideri ai țărilor europene s-au dovedit incapabili să cîrmuiască țările lor în vremuri tot mai tulburi. În liderii suveraniști cetățenii europeni văd un altfel de conducători decît cei de azi. În nici un caz un pericol pentru democrație, pentru că nici nu sînt.
Participarea lui George Simion la festival alături de personalități de marcă ale conservatorilor de la Elon Musk pînă la premierul britanic, dă seamă de o preocupare tot mai clară a liderului AUR de a securiza partidul său pe plan intern (sunt planuri ale PSD și PNL de a-l scoate în afara legii după modelul lansat de Maia Sandu în Republica Moldova) prin garantarea unei solidarități din partea unei Mari Puteri precum Italia și chiar a celorlalte forțe suveraniste din UE. Relația cu Meloni ajută AUR și prin transformarea acestuia într-un partid frecventabil (e recunoscut și chiar îmbrățișat de partidul de guvernămînt din Italia!), beneficiind de o recunoaștere internațională. În plus, AUR își asigură, în vederea europarlamentarelor, un însemnat capital de simpatie în Diaspora românească din Italia.
Am greși considerînd că doar AUR cîștigă din această relație. Cîștigă și Giorgia Meloni, lidera forțelor suveraniste din UE. Forțele suveraniste își propun un succes însemnat la Europarlamentare. Pentru aceasta se cere ca și numărul europarlamentarilor la nivelul UE să fie însemnat din partea suveraniștilor. AUR e un partid bine cotat în România în perspectiva europarlamentarelor. Prin urmare, Coaliția suveraniștilor are nevoie de prezența AUR în rîndurile sale.
2. S-a lansat oficial Alianța Dreapta Unită, alcătuită din USR, PMP și Forțele Dreptei.
Deși s-a insistat mai puțin pe asta, Alianța Dreapta Unită e o Alianță electorală. Potrivit Codului Electoral e nevoie, în cazul a trei partide ,pentru a intra în Parlament de 9% din voturile exprimate. La europarlamentare e nevoie de 8%.
Ca forță politică de Opoziție Alianța va avea un cuvînt mult mai greu de spus decît toate cele trei partide luate separat. Ca forță electorală, lucrurile se complică. În Opoziția de pînă la alegeri evident Alianța va avea o capacitate mare de a se impune pe scena politică și mai ales mediatică față de Putere. Numai că desemnarea principalului adversar ca fiind PSD e aiurea. Alianța se intitulează Dreapta Unită. Coaliția cu PSD micșorează dramatic pretențiile PNL de a întruchipa Dreapta. În aceste condiții, locul lăsat gol ar trebui ocupat de Dreapta Unită. Prin urmare, principala țintă a campaniei ar trebui să fie PNL, pe motiv că nu reprezintă Dreapta. Asumarea PSD ca principala țintă ajută PNL să întruchipeze Dreapta, atît prin ocolirea de către atacuri, cît și prin concentrarea criticilor asupra PSD.
Din punct de vedere electoral, Coaliția e un eșec.
USR are șanse de cîștig pe cont propriu la europarlamentare. Nu chiar 23% cît a avut în 2019, dar oricum, un procentaj substanțial. Asta deoarece USR trece în ochii electoratului de la noi ca fiind completamente în favoarea UE. La Europarlamentare, alianța cu PMP și Forța Dreptei nu va aduce USR nici un punct în plus. Lista Comună prezentată acum dezvăluie deja o renunțare spectaculoasă din partea USR. La parlamentare și prezidențiale, Alianța trebuie să se prezintă ca o formațiune aparte prin mesajul unic decît ca o hărmălaie de trei partide.
Vor reuși cei trei lideri ai Coaliției să vorbească pe o singură voce?
Acum lasă impresia că Da.
Experiența Coalițiilor anterioare ne arată că e nevoie totuși de un partid călăuzitor și de un lider asemenea.
Vor accepta PMP și Forța Dreptei să fie conduse de Cătălin Drulă?
3. Consiliul european a decis începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
În Istorie nu există Ce-ar fi fost Dacă… Fiind vorba de Istoria clipei, noi ne putem întreba, totuși:
Dacă n-ar fi fost Războiul din Ucraina ar fi avut cele două țări șanse de a începe negocierile?
Firește că nu. Și Ucraina și R. Moldova sunt la o distanță astronomică de îndeplinirea condițiilor și de a fi candidată la aderare. D-apoi de începerea negocierilor.
De ce s-a decis începerea?
Ucraina și R. Moldova sunt considerate vîrfuri de lance în războiul dintre Occident și Federația Rusă. Nu fără sacrificii pentru popoarele ambelor țări.
Decizia de începere a negocierilor se vrea răsplata pentru aceste sacrificii.
Dar, și un îndemn pentru alte țări să se înscrie în Coaliția anti Rusia în schimbul aderării la UE.
Decizia de la Bruxelles nu înseamnă automat nici măcar începerea negocierilor propriu-zise.
Ea are semnificația unei bomboane date unui copil pe care l-ai trimis să fure cireșe dintr-o livadă păzită de un ins înarmat”, este clasamentul lui Cristoiu.
