Conflictul de la graniţa României a adus numeroase provocări în sectorul agricol şi în acest an, iar importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina au avut un impact negativ asupra veniturilor fermierilor români, care s-au confruntat cu preţuri scăzute, concurenţă neloială pe piaţă şi dificultăţi tot mai mari în finanţarea activităţii agricole, scrie r3media.ro.
Autorităţile au fost nevoite încă de la începutul acestui an să solicite ajutorul Comisiei Europene, avertizând că peste 3 milioane de tone de cereale şi oleaginoase din ţara vecină intraseră deja în România, la preţuri mult mai mici decât puteau produce fermierii români, notează Agerpres.
Potrivit sursei citate, ministrul Agriculturii de la acea vreme, Petre Daea, alături de omologii săi din alte cinci state est-europene, au cerut Bruxelles-ului instrumente specifice de compensare pentru fermierii afectaţi de importurile ieftine din Ucraina şi de imposibilitatea acestora de a-şi vinde marfa.
Începutul primăverii aduce mari nemulţumiri agricultorilor din estul Europei care şi-au văzut invadate pieţele cu cerealele ieftine din Ucraina, determinând ample proteste în Polonia şi Bulgaria, în contextul în care Comisia Europeană a propus, la sfârşitul lunii februarie, prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Spre finalul lunii martie, Comisia Europeană a anunţat că va recurge la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE.
Însă, sprijinul financiar propus de Bruxelles a fost extrem de mic, de 56,3 milioane de euro, din care Poloniei îi revenea 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane, iar României, cea mai mică sumă, respectiv 10,05 milioane euro. În plus, CE a autorizat cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat. Propunerea a fost aprobată în data de 30 martie 2023.
În data de 7 aprilie, aproape 7.000 de fermieri români, membrii ai Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), au protestat masiv în mai multe localităţi din România, inclusiv în Bucureşti.
Situaţia creată pe pieţele celor şase state-membre de importul produselor agroalimentare din Ucraina a început să fie abordată în mod unitar, Polonia şi Ungaria fiind primele ţări care au decis să interzică unilateral importurile ucrainene pentru a proteja sectorul agricol local, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. S-au alăturat ulterior, Slovacia şi Bulgaria, pe motiv că un aflux de cereale ieftine din Ucraina ameninţă veniturile fermierilor lor. Toate aceste ţări au fost criticate de Bruxelles, care a apreciat că acestea ar putea încălca politica comercială a blocului comunitar.
România s-a abţinut să facă acest lucru, dar a precizat că va adopta restricţiile care vor fi convenite în cadrul unui acord mai amplu la nivelul UE.
La începutul lunii octombrie a fost făcut public mecanismul de autorizare a operatorilor economici români pentru importul de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi rapiţă din Ucraina şi din Republica Moldova, iar Florin Barbu a transmis că importurile de cereale din aceste ţări vor fi permise numai în baza unui acord de punere pe piaţă eliberat de Ministerul Agriculturii şi doar pentru fermierii şi procesatorii care demonstrează că au nevoie de aceste cantităţi pentru completarea stocurilor.
Toate aceste decizii sunt încă valabile până la 31 decembrie 2023, după care vor trebui găsite noi soluţii.
Președintele Ucrainei, Zelenski, a spus că președintele Iohannis a stat în spatele deciziei de a ajuta agricultorii ucraineni, „indiferent de costuri”.
