Partidul Mişcarea Populară a sesizat Avocatul Poporului în privinţa Codului Administrativ, a anunţat vineri liderul grupului deputaţilor formaţiunii, Marius Paşcan.
- În linii generale, PMP apreciază în sesizare că textul de lege, adoptat de Guvern pe 3 iulie, încalcă mai multe articole ale Constituţiei şi afectează totodată caracterul oficial al limbii române.
„Constatăm că noul act normativ ridică o serie de probleme de natură constituţională, după cum urmează: Art. 94 alin. (1) şi (2) şi art. 195 alin. (2) şi (3) contravin art. 120 alin. (2) din Constituţie.
Conform art. 120 alin. (2) din Constituţie, „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică”. Conform art. 94 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, „În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
De asemenea, arată documentul, textul de lege criticat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituţie. Conform art. 94 alin. (2) din OUG nr. 57/2019, „Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
„În acord cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Constituţia reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existenţa în cadrul unei UAT a unei ponderi semnificative a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Textul de lege criticat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituţie”, se arată în sesizarea PMP.
PMP mai spune că , potrivit art. 94 alin. (2) din OUG nr. 57/2019, „Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”
„Textul de lege criticat nesocoteşte obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative ca premisa a folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% devenind opţional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane în cadrul instituţiilor sau autorităţilor cu conducere unipersonală. Totodată, prin generalizarea folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, la nivel naţional, după bunul plac al conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, trecători în funcţii, sub limita constituţională definite ca pondere semnificativă, este afectat însăşi caracterul de limbă oficială a limbii române. (…) Textul de lege criticat este neconstituţional atât pentru argumentele prezentate anterior, dar şi pentru că afectează caracterul oficial al limbii române”, susţine PMP.
