Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul anual privind respectarea drepturilor omului în România. Raportul pe 2023 arată că drepturile omului sunt afectate de „corupția guvernamentală gravă”, iar autoritățile au acționat uneori insuficient împotriva oficialilor care au comis abuzuri, scrie romania.europalibera.org.
Raportul Departamentului de Stat enumeră problemele pe care le-a identificat în România și care afectează drepturile omului.
„Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă”, subliniază documentul Departamentului de Stat.
Potrivit raportului, autoritățile române au luat măsuri pentru identifica și pedepsi oficiali care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului.
„În unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă”, notează raportul.
Documentul menționează că, în ciuda unui sistem judiciar independent și a respectării, în general, a independenței și imparțialității justiției, există exemple de ineficiență și lipsă de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară.
Raportul notează și criticile aduse penitenciarelor din România.
„Condițiile de detenție au fost dure și supraaglomerate. Au avut loc abuzuri asupra deținuților din partea autorităților sau din partea altor deținuți”, se mai scrie în raport.
O altă problemă semnalată de Departamentul de Stat este aceea că „persoanelor și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public”, iar rezultatul a fost că cei interesați nu au putut obține informații publice în timp util „ceea ce a împiedicat inițierea de proceduri administrative sau accesul la sistemul judiciar în termenul de prescripție”.
Raportul menționează și cazul jurnalistei Emilia Șercan, care a reclamat amenințări și tentative de șantaj după ce, în 2022, a publicat o investigație referitoare la presupusul plagiat comis de Nicolae Ciucă, premier al României în momentul publicării.
„Pe 24 octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta privind presupuse hărțuiri, amenințări, șantaj și încălcări ale vieții private care o vizează pe jurnalista de investigație Emilia Șercan”, arată raportul care relatează acuzațiile aduse de jurnalistă legate de scurgerea către mass-media a unor fotografii private.
Mita frecventă în sistemul de sănătate este un alt semnal de alarmă pe care îl trage raportul Departamentului de Stat al SUA.
„Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Mass-media a relatat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a urmărit penal peste 50 de cazuri legate de corupția din sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, șapte medici și trei directori de spitale.”
„Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite”, scrie raportul SUA, citând informații ale Transparency International, care a observat niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție.
Autorii raportului scriu și despre cazuri în care autoritățile nu au aplicat eficient legea în ceea ce privește violul și violența domestică.
„Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a reprezentat o problemă gravă”, iar printre cauzele menționate ar fi lipsa procedurilor de aplicare eficientă a ordinelor de restricție. Mai mult, se arată în raport, instanțele de judecată au instrumentat foarte puține cazuri de violență domestică.
Documentul face referire și la un exemplu legat de discriminarea etnică, cel de la spitalul Urziceni când angajații au refuzat să acorde asistență medicală de urgență unei femei rome însărcinate.
„Ca urmare, femeia a născut în afara spitalului, pe trotuar”, conchide raportul și amintește că mass-media, ONG-uri și familia femeii au susținut că personalul spitalului a refuzat să acorde asistență medicală din cauza prejudecăților, în timp ce managerul spitalului a afirmat că unitatea nu avea o secție de ginecologie.
Raportul pe anul 2023 al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România punctează faptul că țara noastră nu a asigurat suficiente condiții refugiaților ucraineni, scrie inpolitics.ro.
”Accesul la serviciile de bază: Persoanele strămutate din Ucraina s-au confruntat cu bariere semnificative în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate. Legislația românească prevedea accesul direct la asistență medicală gratuită și specializată pentru ucrainenii care au primit statutul de protecție temporară. Cu toate acestea, în practică, multe spitale au cerut trimiteri de la medicii de familie înainte de a oferi tratament. Au fost raportate dificultăți generalizate în ceea ce privește înregistrarea la medicii de familie și obținerea de programări din cauza procedurilor birocratice împovărătoare și a barierelor lingvistice”, se arată în documentul oficial dat publicității în aceste zile.
