În cadrul interviului acordat ecopolitic.ro de Simion Tatarov, primar Rezina, din Republica Moldova, a vorbit despre beneficiile înfrățirii cu localități din România și despre proiectele finanțate prin Departamentul pentru Realatia cu Republica Moldova (DRRM).
Tatarov: Ne propunem să fim asistați de colegii noștri din România la etapa de pre-aderare, de accesare a fondurilor UE; Noi anul acesta am fost acceptați într-un apel de proiect finanțat de Guvernul României, de fapt de contribuabilii români prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Vreau să mulțumesc echipei, în special domnului Adrian Dupu care în decurs de două luni a fost de trei ori la noi.
Redactor ecopolitic.ro: Dacă puteți să ne spuneți câteva cuvinte despre localitatea Rezina.
Simion Tatarov: Bună ziua, vă zic ”Bine ați venit!” aici la noi la Rezina pe malul Nistrului. Sunt primar din 2015. Este o localitate veche, cu istorie, o localitate atestată documentar la curtea lui Ștefan cel Mare din 1495. Inițial localitatea Rezina a fost un târg evreiesc, iar 1935 a obținut statutul de localitate urbană prin decret regal. Avem o localitate cu tradiție și cu memorie.
Redactor ecopolitic.ro: Ce ne puteți spune despre beneficiile înfrățirii cu localități din România.
Simion Tatarov: Înfrățirile se produc începând de la comunicarea dintre edilii localităților și schimbul de experiență, de noi practici. România a înregistrat, urmare a tuturor proceselor care s-au produs, și a faptului că a devenit stat al UE, stat membru NATO, în România au venit investițiile grație securității asigurate și ca țară membră NATO, toate aceste experiențe pe noi cei din Republica Moldova ne interesează. Ori grație comunicării cu edilii cu localitățile cu care am făcut acorduri de înfrățire, noi amprentăm aceste rezultate și la noi. Totodată, ne propunem să fim asistați de colegii noștri din România la etapa de pre-aderare, de accesare a fondurilor UE. Noi nu avem așa o experiență de mare, iar oamenii vor să trăiască mai bine ca ieri și dacă nu preluăm o experiența frumoasă înregistrată de colegii din România cred ca am fi ultimii proști.Cu atât mai mult cum vorbim aceeași limbă, avem aceleași tradiții.
Ne pregătim să primim copii din România la noi aici la odihnă și vor merge copiii noștri în tabără peste graniță, la Mizil sau la Curtea de Argeș. Încercăm să ridicăm orizonturile din comunicare chiar la generațiile care vin după noi. Totodată, asistându-i pe ei sa facă pașii aceștia, să învețe să comunice, vom încerca sa aducem inclusiv și investițiile din România, pentru ca integrarea în UE ar însemna integrare într-un spațiu economic, energetic, iar asta se poate întâmpla prin comunicare. (…) Integrarea trebuie să se producă peste Prut, integrare economică, culturală, socială, trebuie să preluăm bunele practici în domeniul prestarii servicilor publice.
Bunele practici ale României sunt foarte interesante pentru noi, noi primarii, inclusiv, și în România și în Republica Moldova, suntem persoanele care comunică direct cu cetățenii și e normal că vom fi acei care vom face efortul conjugat cu autoritățile publice centrale, dar vom fi acei promotori care în comunicare cu locuitorii teritoriilor administrate ne propunem să facem acea integrare europeană care nemijlocit va duce la integrarea economică a Republicii Moldova cu România.
Redactor ecopolitic.ro: Când am venit ne-ați povestit despre o cheie a orașului Mizil, ce s-a întâmplat cu ea..
Simion Tatarov: Pe 27 martie, în 2022, eu cu viceprimarul orașului Rezina eram la Mizil unde am semnat un acord de înfrățire, pe Aleea Făuritorilor Marii Uniri, la Bucov, fiind asistați de ambasadorul Republici Moldova la București, Victor Chirilă și de academicianul Mircea Cozma. Cu colegul meu de la Mizil, Silviu Negraru, am semnat un acord de înfrățire, iar cheia simbol a orașului Mizil este la noi aici la Rezina. Cu primarul de la Mizil ne propunem anul acesta să mergem împreună în apel de proiecte pentru că avem aceleași probleme, noi nu avem un drum de ocolire a orașului, Mizil are o nevoie de a construi un drum de centură. Planurile sunt acestea.
Totodată, la Festivalul Pescarilor, devenit tradiție și care are loc în prima sâmbătă din luna iulie, pe malul Nistrului, a fost o delegație din alt oraș înfrățit, Gura Humorului, o destinație turistică foarte frumoasă. Ne propunem să dezvoltăm niște proiecte, ei ne asistă…
Redactor ecopolitic.ro: Ce ne puteți spune despre proiectele cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, colaborați deja sau aveți planuri în acest sens?
Simion Tatarov: Noi anul acesta am fost acceptați într-un apel de proiect finanțat de Guvernul României, de fapt de contribuabilii români prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Vreau să mulțumesc echipei, în special domnului Adrian Dupu care în decurs de două luni a fost de trei ori la noi. Suntem în faza de reconstrucție a unei clădiri unde avem și noi o contribuție, clădirea este un muzeu, dar ne propunem sa devină și un ghid pentru turiștii care decid să viziteze zona noastră.
De asemenea, vreau să menţionez, noi avem 4 grădinițe în oraş, toate grădiniţele au fost reparate cu asistenţa financiară prin intermediul Fondului Investiţii Sociale din Moldova, contribuţia Republici Moldova şi cu prezenţa nemijlocită a Consulatului General al României de la Bălţi.
Redactor ecopolitic.ro: Ce mesaj aveţi pentru România şi Republica Moldova?
Simion Tatarov: Trebuie să fim perseverenţi, să fim înțelepți, guvernanții trebuie sa aibă o politică de țară, iar noi, cei care îi susținem şi îi alegem, să îi asistăm ca aceste obiective a unei politici de ţară comune să se întâmple.
