„La Congresul PSD, tabăra lui Ciolacu a tremurat pînă în ultima clipă a votului: dacă nu iese? O glumă menită să sancționeze nivelul de democrație atins într-un partid în care nu mai există competiție, doar candidați unici, dar există alegeri; ca să se aleagă ce? Nu ar fi prea multe de spus despre ședința de azi, un soi de ”Cîntare Ciolacului” și cam atît, cu excepția unui eveniment care indică un lucru extrem de serios. Prin propulsarea activistei LGBTQ și anti-biserică Victoria Stoiciu în conducerea sa, social-democrații se lansează într-un joc electoral curajos, dar extrem de riscant. Un joc care s-ar putea să le aducă infinit mai multe pierderi decît cîștiguri în alegeri”, scrie, pe inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„Iese din scenă pioasa Gabriela Firea, ortodoxă devotată, care nici nu a mai venit la congres, și intră activistă civică Victoria Stoiciu, aleasă vicepreședinte pentru relația cu ONG-uri și dialog civic.
Declarată agnostică, adică o atee mai rafinată, și în căutare de femei, conform profilului său de Facebook mai vechi, Stoiciu a lucrat pentru fundația social-democrată germană Friedrich-Ebert-Stiftung și gravitează de ceva vreme în preajma PSD, inclusiv în calitate de consilieră a lui Ciolacu.
Extrem de activă în mediul virtual, Stoiciu este susținătoare îndîrjită a căsătoriilor same sex, participantă la paradele Gay Pride, susținătoare a legalizării drogurilor, dar, mai ales, o adversară a bisericii. Ea s-a remarcat, de asemenea, pentru criticile dure la adresa PSD pentru organizarea referendumului pentru familie și a dus o campanie amplă de boicotare a sa. Stoiciu nu ezită să ia public peste picior istoria românilor, plină de lideri homosexuali zice ea, critică influența politică a Bisericii și neplata ei de taxe, merge la prada Gay Pride în straie naționale.
În 2014, Stoiciu critica dur un interviu al lui Vasile Dîncu în care pesedistul anunța că echipa de campanie a lui Ponta va aduce biserica ortodoxă în campanie: ”Concursul „Cine e mai crestin dintre crestini” – cam asa va arata campania pentru prezidentiale din toamna. Bun venit in Romania secolului 21!!!” scria, disprețuitor, Stoiciu.
În octombrie 2018, alt atac dur la PSD: ”Cum poți jefui o țară? Creezi o falsă problemă, care menține atenția publică ocupată. De exemplu, organizezi un referendum inutil pe o problemă care nu există. Găsești niște țapi isășitori, cum ar fi comunitatea LGBT, progresiștii, Soros, și ai liniștea asigurată pentru a-ți face mendrele. Asta se cheamă în esență, fascism – deținerea guvernării de către un individ, un grup sau controlul acesteia de orice putere privată”.
În mai 2017, anunț pe Facebook: ”Mi-am pus ia mea românească si m-am dus la Marșul Diversitatii. Nu vreau sa văd ia confiscată de tot soiul de fascistoizi si clotilde. Poți purta ie, poți fi un „bun român” si daca esti gay, si daca esti ateu, si daca esti rom, si daca esti pur si simplu altfel. Si apoi, de unde si pînă unde un român tradițional e un român heterosexual? Dacă de la Roma ne tragem si dacă-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume – un nume de Traian, apăi împăratul Traian era reputat pentru homosexualitatea sa. Mai tîrziu, istoria noastră e plină de voeivozi cu apucături homosexuale, cel mai vestit fiind Radu cel Frumos, dar și Alexandru Iliaș, Mihnea Turcitul, etc. Or să se supere unii că ia românească e tîrîtă la astfel de eveniment, dar să fie sănătoși, ia nu-i a lor, ia e a tuturor”.
Tot în 2017, cu PSD la guvernare, Stoiciu reclama faptul că ”Profesorii de religie sunt obligati sa participe la marsul Coalitiei pentru Familie. Si sa faca propaganda in scoli pentru cauza Coalitiei. Profesorii de religie, altfel platiti din bani publici, sunt subordonati dublu – Ministerului Educatiei, dar si BOR. BOR, care nu plateste nici un fel de taxe. Se intampla in Romania anului 2017. In Romania, care se vrea laic, dar in care statul e doar anexa bisericii si a popimii”.
În septembrie 2018, ea vorbea despre ”tipul acela de dictatură care a dus la răstignirea lui Isus, ca sa vorbesc în termeni pe care ei, se presupune, îi înțeleg – nu uitați că cea care a decis moartea lui Isus a fost plebea. „Deși nu i-a găsit nici o vină lui Isus, la strigătele mulțimii – „Răstignește-L, răstignește-L!”; ca să arate nevinovăția sa, Pilat s-a spălat pe mîini înaintea mulțimii zicînd: „Nevinovat sunt de sîngele dreptului acestuia. Voi veți vedea.” Iar tot poporul a răspuns și a zis: „Sîngele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri”. Să mergi la vot în ziua referendumului, chiar și pentru a vota împotrivă, înseamnă să legitimezi acest act de violență politică și de intimidare. Singura soluție în fața unui act anti-democratic este boicotul”.
După eșecul referendumului, Stoiciu jubila: ”România profundă, blamată de multe ori pentru că ar fi masă de manevră electorală, a refuzat prin #boicot această capcană a discriminării, urii și dezbinării. Astăzi am revenit cu fruntea sus în Europa după ce partidele de la guvernare au folosit acest referendum ca o armă populistă împotriva partenerilor externi și a societății civile (…)Bisericile, cultele și asociațiile religioase au primit un semnal că este inacceptabil să modifice legi și reglementări în sensul limitării drepturilor și libertăților. Concetățenilor noștri din comunitatea LGBT care au fost supuși unui tratament discriminatoriu și plin de ură pe toată perioada derulării acestei campanii, le transmitem un mesaj de solidaritate. Vom fi alături de ei și de acum încolo în încercarea de a le proteja drepturile și asigura o viață decentă. Este necesar ca viața lor de cuplu să fie protejată de prevederile legale ale unui parteneriat civil modern.”
Și mai făcea observații pe marginea eșecului, ironizînd Biserica:
”Să nu ne lăsăm amăgiți – BOR nu și-a pierdut capacitatea de mobilizare. Pur și simplu nu a avut-o niciodată. De-a lungul existenței sale – atît pe vremea comunismului, cît și după 1989, legitimitatea și influența politică a BOR nu s-au bazat niciodată pe capacitatea acesteia de a mobiliza masiv. Influența BOR s-a datorat dintotdeauna unor relații la vîrf, a unor legături strînse dintre Putere și sus pușii din ierarhia ecleziastă. Formula care descrie cel mai bine această relație este „o mînă o spală pe alta” – Puterea făcea un serviciu Bisericii, Biserica returna serviciul și o binecuvîntare la slujbă omului politic(…)
Partidele politice ar trebui să deschisă ochii și să înțeleagă că au făcut concesii unui miraj. Că în spatele telefonului primit de fiecare membru al Parlamentului în ajunul unui vot care privește Biserica se află doar episcopul și atîta tot, nimic altceva, nici un fel de votanți care se vor dezice de politician dacă politicianul votează cum crede, nu cum spune popa. Care dintre partide, care dintre oamenii politici va avea azi tăria să taie această legătură incestuoasă? Să spună NU, așa cum au spus cei 80% dintre votanți care au stat acasă. Nu îți trebuie mare curaj – la urma urmei, vocea episcopului e vocea unui singur om, nu a unei mulțimi de credincoși”.
În 2016, poziții în favoarea familiei gay și critici pentru familia tradițională:
”Unul din principalele argumente impotriva casatoriilor dintre persoanele de acelasi sex este acesta: nu ii impiedica nimeni pe homosexuali sau pe lesbiene sa fac sex in intimitatea celor patru pereti ai casei lor, dar sa nu se casatoreasca. Vezi doamne, suntem toleranti, nu le interzicem sa se iubeasca, dar sa o faca in privat. Ceea ce scapa acestei logici (de fapt homofobe) este faptul ca aici nu e vorba de sex, ci de recunoastere. Heterosexualii de ce se casatoresc? Nici pe ei nu ii impiedica nimeni sa faca sex intre patru pereti, si totusi vor sa se casatoreasca. Nu imi spuneti ca se casatoresc pentru a face copiii – o multime de cupluri nu au copii si nici nu intentioneaza sa aiba. Recunosterea sociala a unei relatii de iubire si toate drepturile care decurg din ea nu au nici o legatura cu sexul. Daca vreti sa va convingeti, dragi homofobi, puteti incerca voi sa va limitati iubirile la sexul intre patru pereti si eventual cu becul stins. Acum, personal, cred ca institutia casatoriei e usor perimata, dar daca tot o practicam, sa acordam acest drept la suferinta tuturor, in mod egal”.
Este destul de limpede și de firesc că, la fel ca în alți ani electorali, PSD încearcă să depășească cel mai mare obstacol în calea succesului la prezidențiale, anume lipsa unui bazin electoral suficient pentru a aduce victoria în turul doi.
La fel de limpede e că propulsarea unei activiste progresiste mai degrabă necunoscute, fără background politic, direct în funcția de vicepreședinte național este parte a strategiei PSD de lărgire a bazinului electoral pentru viitoarele alegeri.
O strategie care am suspecta că e impusă de consultanții străini. PSD încearcă, deci să atragă în preajma sa și votanți LGBTQ sau atei.
Un demers curajos și care ar putea avea succes. Nu putem anticipa de pe acum cum va fi percepută noua orientare a PSD. Poate va fi apreciată de public, sau, dimpotrivă, va potența electoral partidele suveraniste care, în mod cert, nu vor ezita să declanșeze atacuri.
Din păcate pentru PSD, există și riscul să plătească un tribut scump, adică să piardă mai multe voturi decît să cîștige, pe de-o parte pentru că manevra cu Stoiciu s-a făcut cam prea brusc, iar pe de alta, pentru că partidul a lansat mesaje confuze chiar azi, la congres.
Mai întîi, Marcel Ciolacu a ținut morțiș să anunțe că decizia finală de a candida a luat-o după ce s-a consultat cu duhovnicul său. (Asta, după ce de Sf.Maria nu a mers la Constanța, la Ziua Marinei, ci la mănăstirea Văratec, plus drumurile tradiționale la muntele Athos șamd. În luna mai, același Ciolacu declara: ”Biserica Ortodoxă Română e liantul care păstrează vie identitatea noastră națională”.)
Mai apoi, Gabriela Firea, un etalon al credinței în PSD, a fost rasă și a lăsat un scaun gol, Olguța Vasilescu a avut la congres un discurs homofob în care a spus că „la noi în oraș nu au cîntat femei cu barbă”, iar Natalia Intotero, ministra Familiei, a venit costumată în port tradițional. Răstimp, un alt vicepreședinte al PSD a declarat presei că ”În campanie, cuvîntul-cheie va fi normalitate(…) PSD va însemna în următoarele luni Partidul Smerit Democrat”.
Dacă PSD va reuși să îmbine armonios curentul tradiționalist-ortodox cu cel pro-LGBTQ și anti-BOR va fi o performanță politică de excepție, iar cîștigurile vor fi mai mult decît însemnate. Așteptăm și urmărim cu interes desfășurarea evenimentelor, pariul PSD s-a lansat, de azi, oficial la apă”, scrie Bogdan Tiberiu Iacob.
Reamintim că în urmă cu un an, în septembrie 2023, PSD a anunţat că susține recunoașterea legală a familiilor LGBTQ și a căsătoriilor gay în țară, în conformitate cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după cum scria, la acea vremea, puterea.ro:
„Liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu, a afirmat că decizia definitivă a CEDO privind protecția și recunoașterea legală a familiilor LGBTQ din România trebuie să fie analizată de Guvern și explicată societății.
„România și-a asumat să recunoască căsătoriile între persoane de același sex din Uniunea Europeană, astfel încât să poată exista drept de ședere în România a celor care au încheiat asemenea căsătorii în alte state membre UE,” a declarat Romaşcanu într-o declarație la Senat.
El a subliniat că această decizie trebuie discutată în mod detaliat la nivelul Guvernului și că este esențial să se ofere o explicație clară societății cu privire la consecințele acestei decizii, întrucât există diferențe culturale semnificative între statele membre ale Uniunii Europene.
Romaşcanu a recunoscut că există obligații asumate de România ca membru al Uniunii Europene și că țara trebuie să le respecte. Cu toate acestea, el a subliniat că este important să se țină cont și de diferențele culturale existente între statele membre UE.
„O să vedem cum se va interpreta la nivelul Ministerului de Externe, la nivelul Ministerului Justiției, la nivelul Guvernului această decizie CEDO,” a adăugat Romaşcanu.
Senatorul PSD a subliniat, de asemenea, că este necesar un demers legislativ pentru armonizarea legislației naționale cu cea europeană în acest domeniu. El a menționat că Ministerul de Justiție și Ministerul de Externe vor trebui să stabilească modul de aplicare și termenele pentru implementarea acestei decizii.
Decizia CEDO a reprezentat un pas important în direcția recunoașterii și protejării drepturilor cuplurilor de același sex în România. Această dezvoltare deschide calea pentru discuții și pentru adaptarea legislației naționale la normele europene în această privință”, scria puterea.ro.
